Prelegerea publică „Limba română, între infern şi paradis.”, de către acad. Solomon MARCUS, profesor universitar, membru titular al Academiei Române

Luni, 2 septembrie 2013, în Sala Mare a Senatului, ULIM, a avut loc prelegerea publică „Limba română, între infern şi paradis.”, prezentată de către acad. Solomon MARCUS, profesor universitar, membru titular al Academiei Române. Evenimentul se înscrie în cadrul manifestărilor prilejuite de ziua națională a tuturor românilor ”Limba noastră cea română”, dar și a Conferinţei Internaţionale, întitulată „Limba română - limba integrării europene” organizată de către Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” (filiala Chişinău) în cooperare cu Institutul de Cercetări Filologice și Interculturale şi Centrul pentru Cooperare Internaţională, ULIM. Şedinţa a fost prezidată de Nicolae Tâu, vice-rector ULIM, Relaţii Internaţionale, dr. hab. prof. univ., Ambasador.

Solomon Marcus (n. 1 martie 1925, Bacău) este un matematician român  cu renume mondial, titular (2001) al Academiei Române. Deși domeniul principal al cercetărilor sale a fost analiza matematică, matematica și lingvistica computațională, a publicat numeroase cărți și articole pe diferite subiecte culturale, din poetică, lingvistică, semiotică, filosofie, sau istoria științei și a educației. Cărțile sale au fost traduse în multe țări ale lumii. A publicat peste 50 de volume în România și care au fost traduse în mai multe limbi și aproximativ 400 de articole în reviste științifice sau de specialitate. Opera sa a fost citată de peste 1000 de autori.

Solomon Marcus mai este și un observator permanent și minuțios a realităților din jur. El culege, își amintește fapte, evenimente, pe care le transformă cu pricepere și cunoaștere socratică în efecte de sens. Este un posesor al unui Fragmentarium al vieții în care aplică gîndirea matematică, logică, semiotică, lingvistică, pînă la urma o gîndire sistemică și integrală pentru a profila niște paradigme universale de cunoaștere.

În comunicarea sa „Limba română, între infern şi paradis”,  autorul pornește de la relația sa personală cu limba, pentru a ajunge a plasa importanța limbii române în contextul globalizării și integrării de toate felurile: economică, financiară, politică, lingvistică, informațională, culturală. Depănînd devenirea sa personală în timp, savantul a reușit să convingă publicul despre importanța limbii române în toate proiecțiile sale sociale, profesionale și internaționale. Ca orice fenomen social și condiție umană autorul ne convinge de atuurile incontestabile ale limbii române în condițiile integrării europene (starea paradiziacă), dar și de inadvertențele sale infernale – devierile de la norma lingvistică, formele tot mai frecvente de uz argotic, familiar, deviant și pragmatic îngust.

Concluzia optimistă profilată în final de comunicare de către savant este prmovarea mai pertinentă a limbii române pe dimensiunile culturale, științifice și spirituale pentru a putea face față concurenței cu limbile europene ale marilor culturi.   


03.09.2013