Athenaeum-ul „Universitaria”
La 100 de ani de la înfiinţarea Sfatului Ţării, subiectul Marii Uniri rămâne deschis

Cu ocazia unui centenar de la înființarea Sfatului Țării, în cadrul Athenaeum-ului „Universitaria”, la ULIM, a fost organizată o conferință, dedicată acestui eveniment istoric, de importanță națională și europeană. Este una dintre manifestările academice de prim-plan din R. Moldova, de comemorare a deputaților Sfatului Țării, prilej de reflecție asupra situației geopolitice și sociale din Europa de acum un veac, dar și de azi, ce a reunit personalități universitare, oameni de cultură și studenți. Dascălii au îndemnat studenții să nu uite de idealul înaintașilor, rămas ca o carte de istorie deschisă, pentru a fi citită și înțeleasă până la capăt.

Participanții la eveniment s-au referit la etapele creării Sfatului Țării, dificultățile activității acestuia și soarta dramatică a personalutăților implicate în procesul Unirii. Studentele Iana Josu şi Elena Sovac, de la Facultatea Relaţii Internaţionale, Științe Politice și Jurnalism, au reconstituit atmosfera de epocă din Basarabia de acum un secol, pentru a retrăi evenimentele politice de atunci. Tinerele au menționat activismul studenților acelor vremuri, la înfăptuirea Unirii.

Adevărurile încă nu s-au spus până la capăt…

Dr. hab. Elena Prus, vicerector ULIM pentru cercetare, a subliniat importanța studierii fenomenului Unirii în zilele noastre, când adevărurile încă nu s-au spus până la capăt. ”Constituirea Sfatului Țării a fost un act de foarte mare curaj, multașteptat, după o sută de ani de istorie străină. Încă mai trebuie să luptăm pentru afirmarea identități românești unite. Acesta ar fi cazul să fie dezideratul nostru, în  continuare.

Or, membrii Sfatului Țării, dar și alte mari personalități, oameni simpli au plătit cu viață pentru idealurile naționale. Nici până acum, mormintele multora dintre cei care au făurit Unirea nu sunt cunoscute. Dosarele membrilor Sfatului Țării au ajuns la NKVD, după care au fost arestați, uciși în Gulagul sovietic și nu doar. Ar fi bine ca osemintele lor să fie reînhumate  în Basarabia, pentru a fi comemorați, în permanență”, menționeazsă dna Elena Prus. Domnia sa a îndemnat tinerii să nu trateze cu indiferență chestiunea identității românești.

Nu cunoaștem toate destinele membrilor primului organ reprezentativ al Basarabiei

Dr. conf. univ. Mihai Cernencu a evocat unul dintre cele mai rușinoase accidente istorice, din anul 1993, când decedase ultimul dintre membrii și inițiatorii creării Sfatului Țării, Anton Crihan și care lăsase ca testament urmașilor rugămintea să fie înmormântat, la Chișinău. Corpul neînsufleţit i-a fost transportat şi înhumat în Cimitirul Ortodox Central din Chişinău.

”Mare ghinion pentru parlamentarii agrarieni a fost că eroul a rugat să aibă un loc de veci acasă. Deputații agrarieni au refuzat să accepte sicriul cu rămășițele pământești ale lui Anton Crihan, celui care a proclamat Unirea din 1918, în Parlamentul de la Chișinău, pentru a-l comemora. Și, când l-au adus, grație președintelui legislativului moldovean de atunci, dlui Alexandru Moșanu, foștii președinți de colhozuri l-au scuipat”, susține dl. Mihai Cernencu. Domnia sa a descris situația geopolitică de la sfârșitul secolului XIX – începutul secolului XX, favorabilă unificării românilor.

Dr. conf. univ. Mitru Ghiţu a evidențiat curajul de care au dat dovadă liderii Sfatului Țării, dar și celelalte personalități basarabene de la 1918. ”Este un curaj, ce cu regret, multor români din zilele noastre nu le ajunge. Adică, să spună ceea ce gândesc și să acționeze corespunzător, pentru atingerea idealului buneilor și părinților noștri - anume de a fi în marea Familie Românească”, consideră dl Mihai Ghițu. Domnia sa a abordat arta compromisului rațional: de a ceda în lucruri mici, pentru a atinge scopuri importante.

La finalul evenimentului, studentele cele mai active la conferință au fost distinse cu certificate de participare și apreciere a bunei pregătiri în chestiuni de istorie, acordate de vicerectorul Elena Prus.

Evenimentul a fost organizat de Departamentul Informaţional Biblioteconomic în colaborare cu Catedra Relaţii Internaţionale, Științe Politice și Jurnalism.

Angelina Olaru, Serviciul de Marketing și Comunicare, ULIM

FOTO: Andrei Colța


23.11.2017