IN MEMORIAM ACADEMICIAN ANDREI GALBEN, RECTOR-FONDATOR ULIM

Astăzi, 2 septembrie 2018, când ar fi împlinit 70 de ani, despre acad. Andrei Galben nu se poate vorbi la timpul trecut. Despre el trebuie scris purgatoric doar la timpul prezent.

Deoarece Andrei Galben emana permanent energie pozitivă şi spirit inovator. A fost dintotdeauna o prezenţă merituoasă, dar extrem de neordinară şi atipică, aş îndrăzni să afirm chiar rebelă pentru mediul ştiinţific, cultural, educaţional şi social-politic din ţara noastră. Când afirm aceste lucruri mă refer la rolul Domniei sale în transformarea radicală a paradigmei educaţionale şi ştiinţifice din Republica Moldova de la sfârşitul anilor 80 ai secolului trecut.

Odată cu declanşarea mişcării de eliberare naţională, viitorul academician Andrei Galben a fost printre puţinii (poate chiar unicul!), intelectuali de la noi care au înţeles ceea ce alţii nu conştientizează nici până astăzi: că era inevitabilă identificarea unor inedite şi, în acelaşi timp, salvatoare soluţii pentru salvgardarea şi renaşterea procesului educaţional din tânărul stat Republica Moldova.

În această ordine de idei, eforturile unui grup de profesori universitari, academicieni şi oameni de afaceri din Republica Moldova, în frunte cu Andrei Galben, de a fonda Universitatea Liberă Internaţională din Moldova (ULIM) a constituit un eveniment epocal, pe cât de aşteptat, pe atât de imperios necesar. O lume întreagă a salutat apariţia acestui copil al reformelor democratice, considerând absolut necesară impulsionarea creşterii potenţialului uman în sfera învăţământului nostru superior. Şi pe bună dreptate, căci formele existente până atunci în sistemul universitar erau desuete, se cramponau într-o serie de elemente ineficiente, perimate materialiceşte şi, mai ales, spiritualiceşte.

Însă, nimeni, dar absolut nimeni, cu excepţia unui grup restrâns de entuziaşti ce au demarat valorificarea acestui „proiect” extrem de temerar şi cu sorţi de izbândă discutabilă, nu-şi putea imagina atunci că ULIM, în scurt timp, va desfiinţa preceptele inoperante ale sistemului de învăţământ universitar, propunând un veritabil model „oxfordian”. Prea mulţi au crezut în „zborul frânt” al echipei academicianului Galben, prea mulţi au aşteptat clipa descumpănitoare a pierzaniei.

Însă în pofida tuturor barierelor, impedimentelor de tot felul, parcursul fulminant al ULIM s-a soldat cu edificarea unor centre-model educaţionale şi culturale de anvergură europeană, biblioteci ultramoderne, săli cu computere şi aparataj superperformant, mediatecă, impresionant centru sportiv, campus și hotel universitar, funcţionarea unor centre și institute științifice de excelență, parteneriat strategic cu cele mai prestigioase universităţi şi structuri academice din lume, prezenţa permanentă la ULIM a unor somităţi profesorale de pe mapamond, includerea în circuitul de elită al învăţământului superior pan-european, asiatic şi tansatlantic, conferirea titlurilor de Doctor Honoris Causa unor personalităţi distincte din ţară şi de peste hotare, instituirea unor Premii de Excelenţă în domeniul Literaturii, Artelor, Ştiinţei şi Tehnicii, etc.

ULIM a contribuit dintotdeauna la progresul general al societăţii europene şi mondiale prin educaţie, ştiinţă şi cultură. De remarcat faptul că ULIM nu a fost concepută  în exclusivitate drept for de consacrare, ci mai ales ca un organism viabil, apt să facă faţă tuturor provocărilor unei societăţi moderne, multicivilizaţionale, care traversează sinuoasa şi febrila traiectorie a globalizării.  

Inspirându-se din modelul clasic, îmbinat cu cel modern,  Andrei Galben şi-a propus o conjugare armonioasă a eforturilor spre angajarea firească, din interior, în dialogul civilizaţiilor şi culturilor lumii al ideilor şi proiectelor temerare. În acest sens, modelul ULIM, pe care vreau să-l remarc expres, ne indică acţiuni complexe şi totalizatoare, axate pe reiterarea supremaţiei spiritualului şi pe accesul elementului intelectual la patrimoniul neprecupeţit al esenţelor pure, nedisimulate.

Din păcate universitarismul, ca idee complexă, benefică, totalizatoare, este conceput şi interpretat în spaţiul nostru educaţional foarte vag, suscitând multiple şi controversate polemici. Edificarea şi perceperea, în sine, a acestei noţiuni complexe se menţine actualmente într-o zonă amorfă, fiind ignorate elementele de bază, constitutive, funcţionale. Din această prismă Conceptul educaţional al ULIM, făurit de acad. Andrei Galben în contextul universitarismului autohton şi internaţional s-a cristalizat între anii 1992-1993, traversând un amplu proces de maturizare. Creat din perspectiva valorilor etice şi estetice, având la temelie cele mai nobile tradiţii, spiritul inovator al acestui concept se bazează prioritar pe următoarele elemente specifice:

- Clasicismul universitar;

- Cunoaşterea limbilor străine;

- Studiile universitare aplicative;

- Internaţionalizarea procesului de instruire;

- Studiile prin intermediul sistemului modular.

La ULIM clasicismul universitar presupune, cu obligativitate, calitatea superioară a procesului de instruire, ce primează indubitabil; accesibilitatea studiilor, destinată, în mod constant, celor care aspiră la un studiu serios, acest demers bazându-se pe onctuozitate şi perseverenţă. Accesul în mediul universitar a tineretului studios din mediul rural, care este dezavantajat sub aspect pecuniar; flexibilitatea studiilor, prin inocularea unor modalităţi inedite, complexe şi variate de instruire; internaţionalizarea învăţământului universitar – drept expresie a integrării educaţionale şi a stabilirii de contacte viabile cu centre universitare, ştiinţifice, academice de peste hotare; regionalizarea învăţământului superior ca parte componentă, intrinsecă, graduală, a internaţionalizării instituţiei superioare de învăţământ;  cercetarea fundamentală şi cercetarea aplicativă – în calitate de elemente de comuniune şi în calitate de procese indispensabile unui centru universitar modern, în care ştiinţa determină invariabil calitatea procesului didactic propriu-zis.

Dezvoltarea şi, implicit, maturizarea conceptului educaţional-universitar al ULIM a generat toleranţă şi renunţarea definitivă şi necondiţionată la discriminarea rasială, confesională, politică în societatea noastră, etc, un rol deosebit de important revenind studierii  limbilor şi civilizaţiilor străine. Acest fapt asigură la ULIM comunicarea fluentă universitară şi extrauniversitară. Este eronat a considera din start că tinerii instruiţi în cadrul instituţiilor superioare de învăţământ sunt destinaţi să activeze exclusiv între fruntariile ţării noastre. Această prejudecată este la ULIM eradicată definitiv, absolvenţii fiind pregătiţi  să concureze cu semenii lor de pe mapamond (indiferent de specializare). Obiectivele acestea se realizează prin erudiţie, fiind promovate valorile naţionale consacrate. Concomitent, la ULIM se amplifică funcţionarea unor importante filiere francofone, anglofone, germanofone, spaniole, asiatice (turcice, coreene, chineze) etc. Unica noastră şansă şi, mai ales, tezaurul ţării, în lipsa resurselor naturale şi a unei industrii performante, vorba preferată a rectorului Andrei Galben, este potenţialul uman, intelectual, care trebuie valorificat cât mai optim şi mai rapid.

Arhitectul acestui concept temerar, academicianul Andrei Galben, s-a născut la 2 septembrie 1948 în satul Sloveanca, raionul Sângerei. Andrei Galben absolveşte în anul 1972 Facultatea de Istorie din cadrul USM. În anul 1979 susţine teza de doctor în ştiinţe istorice „Исследования по истории феодального права Молдовы 18 – нач. 19 вв. (турецко-фанариотский период)”, iar în anul 1991 susţine teza de doctor habilitat în istorie şi drept „Istoria dreptului medieval din Moldova (sec XVIII-prima jumătate a sec.XIX)”. În 1992 devine profesor universitar. Domeniul său ştiinţific de activitate vizează Istoria Dreptului din Europa Centrală şi de Sud-Est şi Dezvoltarea învăţământului superior: alinierea lui la standardele europene.

Autor a peste 500 de lucrări publicate, inclusiv valoroase volume ştiinţifice, articole fundamentale, recenzii,  ample publicaţii în ziare şi reviste specializate din ţară şi de peste hotare. Academician al mai multor academii de prestigiu din străinătate, printre care menţionăm Academia Mondială din Varşovia, Academia Internaţională de Cadre din Kiev, Institutul de Relaţii Internaţionale din Paris, Academia pentru Pace din Paris etc.

Între anii 1973 – 1992 activează succesiv în calitate de lector, conferenţiar, profesor universitar la Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Pedagogică de Stat din Moldova, Academia de Poliţie „Ştefan cel Mare”, deţinând şi postul de şef catedră. În anul 1992 devine Rectorul-Fondator al  Universităţii Libere Internaţionale din Moldova.

Cele mai marcante realizări ale academicianului Andrei Galben vizează fondarea în spaţiul  din sud-estul Europei a sistemului universitar de tip clasic; Determinarea modului de constituire a dreptului roman, bizantin, legilor basarabene în epoca modernă şi contemporană; Elaborarea fenomenologiei de constituire a dreptului roman, bizantin, legilor basarabene în epoca modernă si contemporană.

A fost apreciat cu numeroase distincţii de stat, naţionale şi internaţionale, titluri onorifice, premii şi menţiuni: Medalia jubiliară de aur a Asociaţiei Juriştilor Americani (1995); Medalia jubiliară a Universităţii din Bucureşti (1995); Diploma de Recunoştinţă Internaţională a Asociaţiei Internaţionale UNICEF (1995);  Atestatul de „Profesor asociat”, specialitatea „Relaţii internaţionale şi interuniversitare” al Alianţei Internaţionale pentru Pace şi Coexistenţă (AUPAC, 1995); Diploma de Onoare Internaţională oferită de către Asociaţia Internaţională ECOSOC, ONU, OIPC (1995); Medalia „Justiţia Suprema Lex” a Uniunii Juriştilor din România (1995); Diploma de Onoare a Universităţii din Alabama, SUA (1996); Diploma de Onoare şi calitatea de membru al Consiliului de Onoare al Institutului Relaţii Internaţionale, Paris (1996); Diploma de Onoare a Asociaţiei Internaţionale a Educaţiei pentru Pace, ONU, UNESCO, ECOSOC, UNICEF (1996); Medalia Mare de Aur de gradul I a Academiei de Medicină „Albert Schweitzer”, Varşovia (1996); Medalia  de Aur de gradul I a Academiei de Medicină „Albert Schweitzer”, Varşovia (1998); Medalia de Aur de gradul II a Academiei de Medicină „Albert Schweitzer”, Varşovia (1998); Medalia Mare de Aur de gradul III a Academiei de Medicină „Albert Schweitzer”, Varşovia (1999); Posesor al setului de medalii „Eminescu Integral” (1997); Medalia Jubiliară „850 de ani de la întemeierea Moscovei” (1997); Order for the Development of Science and Education (nr. 007) – Academia de Ştiinţe din Ucraina (1997); Medalia Mare de Aur a Universităţii din Damask (1998); Medalia Miscav Ladach Hospital Ierusalem, Israel (1998); Medalia Jubiliară a Universităţii Bucureşti (1998); Ordinul „Gloria Muncii”, Republica Moldova (1998); Diploma Bisericii Ortodoxe din Moldova (Ctitor al Bisericii „Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina” din Bălţi, 2000); Medalia de Aur şi Diploma Societăţii pentru Susţinerea Industriei Naţionale, Paris (2002); Medalia Jubiliară “D. Cantemir”  a Academiei de Ştiinţe din Moldova (2006); Medalia Jubiliară a Academiei de Stat de Drept din Moscova (2006); Personalitate cu contribuţie meritorie în domeniul cooperării academice din bazinul riveran al Mării Negre, Varna, Bulgaria (2006); Distincţia „Calitate Europeană”, acordată de Consiliul Rectorilor din Europa, Asambleea Europeană de Business, Varna, Bulgaria (2007); Conferirea distincţiei supreme de stat a Republicii Moldova –   „Ordinul Republicii”, prin decretul nr. 1838-IV din 2 septembrie 2008 al Preşedintelui Republicii Moldova (2008); Medalia „Gagauz – Yeri – 15 YIL”, înmânată de başkanul M. Formuzal (2010); Conferirea Distincţiei „Cetăţean de onoare al raionului Sângerei” (2010); Premiul Naţional „Galex”, ediţia II, „Cel mai bun fondator de bibliotecă” (2012), Premiul Teatrului Satiricus „I.L. Caragiale” (2012).

În total există peste 100 de studii şi articole consacrate operei ştiinţifice, didactice, manageriale, filantropice şi de mecenat ale acad. Andrei Galben, semnate de nume de referinţă ale circuitului academic şi universitar din ţară şi de peste hotare. Dintre acestea, menţionăm selectiv următoarele ediţii: International Handbook of Universities, Paris (1996; 2000); IAUP (International Association of University Presidents), Member Ship Directory (1997- 2000); XII-eme Assemblee generale de l’Aupelf – UREF, Beurouth (1998); „Kто есть кто в Молдове”. Тысяча кратких биографий // „Logos-Press” (1999-2008); „Enciclopedia marilor personalităţi din istoria, ştiinţa şi cultura românească de-a lungul timpului şi de pretutindeni” (2003; 2012); „Marea Enciclopedie Română. Enciclopedia Marilor Personalităţi” (2012).

Subtil analist, istoriograf al propriei fiinţe, destinul academicianului Andrei Galben s-a suprapus totalmente cu parcursul ULIM, acest veritabil Templu al Înţelepciunii.

Rectorul ULIM este acel Om Nou, de care avea atâta nevoie statul nostru, acel Om Nou care, prin intermediul promovării valorilor autentice ale educaţiei şi cercetării, a creat un UNIVERS al CUNOAŞTERII, unicul univers capabil să ridice din genunchi un Neam,  să înalţe o ŢARĂ!






Dragoș VICOL


02.09.2018