S-au născut pe alte continente, dar au ales să înveţe în Moldova

În ultimii ani se atestă un interes sporit al străinilor de a studia în universităţile din Republica Moldova. Mohmad Gadban, Feras Draz şi Hong Seo Yeon sunt trei tineri care îşi fac studiile în Chişinău. De Ziua Internaţională a Studentului, marcată pe 17 noiembrie, ei ne-au povestit cum e să fii student în Republica Moldova, o ţară în care se simt ca acasă.

Anii de studenţie rămân a fi cei mai frumoşi ani din viaţă. Farmecul lor se simte în fiecare zi: atunci când primeşti o notă bună sau când primeşti pachet de la mama, când întârzii sau chiuleşti de la ore, fiindcă nu-ţi place profesorul, când ai emoţii înaintea unui examen la care nu ai învăţat nimic şi, mai ales, când se naşte, fără veste, dragostea.

Ca acasă...

Aşa sunt studenţii. Iar Mohmad şi Feras nu sunt diferiţi. Originari din Israel, cei doi au venit în Republica Moldova pentru a-şi îndeplini visul - să devină medici. Fiind studenţi la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţeanu” (USMF), cei doi prieteni spun că s-au obişnuit să trăiască în Republica Moldova şi „se simt aici ca acasă”.

Viaţa e mai scumpă în Israel

 Motivul pentru care au ales Republica Moldova pentru a-şi continua studiile este unul întemeiat. „În Israel, la Universitatea de Medicină poţi fi admis doar dacă ai împlinit vârsta de 21 de ani, pe când aici noi avem posibilitatea să începem orele de la 18 ani, imediat după absolvirea liceului în ţara natală. Astfel, nu pierdem trei ani”, susţine Mohmad. De asemenea, tânărul spune că, pentru a fi admişi la studii în ţara lor, e nevoie să susţină un examen verbal „care e foarte greu şi pe care foarte puţini îl reuşesc”. 

Feras şi Mohmad sunt studenţi în Moldova de doi, respectiv, trei ani. Despre Moldova spun că „aici viaţa e mai ieftină”, lucru pe care mulţi studenţii moldoveni ar putea să-l infirme. Învăţăm, nu ne jucăm Întrebat cum i se pare programul de studii de la USMF, Feras a răspuns clar: „E greu, dar noi facem faţă. Am venit aici să învăţăm, nu să ne jucăm. Uneori învăţăm mai bine decât moldovenii. Dar mai primim şi noi câte un cinci sau chiar doi, pe lângă notele de opt şi nouă. Depinde de obiectul de studiu”. Feras are şi o replică bună pentru cei din ţara natală, care doresc să-şi continue studiile în Republica Moldova: „Dacă vreţi să învăţaţi, veniţi. Dacă nu - rămâneţi acasă, lângă mama”.

Învăţăm, nu ne jucăm

Întrebat cum i se pare programul de studii de la USMF, Feras a răspuns clar: „E greu, dar noi facem faţă. Am venit aici să învăţăm, nu să ne jucăm. Uneori învăţăm mai bine decât moldovenii. Dar mai primim şi noi câte un cinci sau chiar doi, pe lângă notele de opt şi nouă. Depinde de obiectul de studiu”. Feras are şi o replică bună pentru cei din ţara natală, care doresc să-şi continue studiile în Republica Moldova: „Dacă vreţi să învăţaţi, veniţi. Dacă nu - rămâneţi acasă, lângă mama”. 

Pentru cei doi, „limba română este uşoară, ţara este super, iar fetele sunt frumoase”. Mohmad şi Feras au şi aşteptări mari de la ţara care îi găzduieşte. Ei speră că Republica Moldova se va integra curând în Uniunea Europeană şi, astfel, diploma lor va fi valabilă în toate ţările, fără un examen adăugător. De Ziua Internaţională a Studentului, Mohmad a avut un scop clar - „Să susţin totalizarea la anatomie”.  

 Moldova, pe ecranele din Coreea

Seo Yeon este o altă tânără, venită în Moldova de pe meleaguri îndepărtate. Originară din Seul, capitala Coreei de Sud, ea este studentă la Facultatea de Limbi străine în cadrul Universităţii Libere Internaţionale din Moldova (ULIM). Spre deosebire de studenţii din Israel, See Yong a ales să-şi facă studiile aici dintr-un alt motiv. „Cu câţiva ani în urmă am privit o emisiune la televizor în care s-a vorbit despre Moldova. Am fost interesată să aflu cum este această ţară, ce se află aici, prin ce e specifică. Astfel, am hotărât să vin în Moldova ca să învăţ. Un alt motiv ar fi că în Coreea de Sud se studiază mai mult engleza ca limbă străină, dar eu am vrut ceva deosebit”, spune tânăra.   Tot ea susţine că îi place viaţa de student aici. Nu refuză nicio invitaţie a colegilor săi, atunci când e invitată la cineva acasă pentru a mânca tradiţionala mămăligă cu smântână. „O ador!”, mărturiseşte Seo Yeon. Are un cuvânt de spus şi despre tradiţiile noastre. „Sărbătoarea mărţişorului la noi nu există. Însă în cadrul ULIM, la începutul primăverii, s-au organizat pentru studenţii străini un eveniment la care am fost învăţaţi să confecţionăm mărţişoare şi informaţi despre simbolul acestuia”. See Yong se declară o studentă fericită.  

„Nu vreau să mă întorc în Coreea” 

 Exemplu de studentă sârguincioasă, Seo Yeon acordă mult timp învăţăturii. După absolvire, ea îşi doreşte să meargă şi în alte ţări. Străinătatea şi-a lăsat profund amprenta în viaţa studentei. „Nu vreau să mă întorc în Coreea, pentru a trăi. Doar în vizită”, mărturiseşte tânăra. Ea spune că, la începutul anilor de studenţie, atunci când era în căutarea unor condiţii de existenţă, dorul de mamă şi de tată a fost imens. Îi lipsea mai ales mâncarea coreeană. Acum, Seo Yeon spune că s-a obişnuit. „Ingrediente pentru mâncarea noastră tradiţională putem cumpăra oricând de la magazin. Cu mama şi tata pot să vorbesc prin skype. Nu mai vreau să mă duc acasă în Coreea. În Moldova mă simt ca acasă”. Este surprinzător să auzi că Moldova a putut să ocupe rapid locul Coreei. Asta chiar dacă, la început, limba română i-a dat bătăi de cap tinerei. „Mi-a fost greu să învăţ limba română, pentru că toate verbele se conjugă la toate pronumele - şi la feminin, şi la masculin, şi la neutru. Nici engleza, nici coreeana nu are asta”. 

Dar interesul sporit faţă de limba noastră a ajutat-o să depăşească dificultăţile.   Cei mai mulţi studenţi străini învaţă la USMF, ULIM, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea de Studii Politice şi Economice Europene „C. Stere” şi Academia de Studii Economice din Moldova. Majoritatea tinerilor provin din Israel, România, Siria, Ucraina, Maroc, Rusia, Turcia, Bulgaria, Azerbaidjan şi Sudan.   Ziua Internaţională a Studenţilor este marcată din anul 1941, ca urmare a evenimentelor desfăşurate la Praga, în 1939. Atunci, nouă studenţi şi-au pierdut viaţa, iar peste 1200 au fost trimişi în lagăre de concentrare. Din cauza presiunilor mişcărilor naziste, un grup numeros de studenţi a protestat în faţa Universităţii din Praga, după ce, la data de 11 noiembrie 1941, Jan Opletal - student al Universităţii de Medicină - a fost omorât în timpul unei demonstraţii anti-naziste.

Sursa: http://adevarul.ro/moldova/social/s-au-nascut-alte-continente-ales-invete-moldova 1_546c4dbd0d133766a807fb0d/index.html

Serviciul de presă,

ULIM


10.04.2015