ISSN 1857-4122
Publicaţie ştiinţifică de profil Categoria B
Trimite un articol
ISSN 1857-4122
Publicaţie ştiinţifică de profil Categoria B
Trimite un articol

Actele jurisdicționale ale Curții Constituționale din Republica Moldova

Fadei NAGACEVSCHI, doctorand
Recenzent: Victor POPA, doctor habilitat, profesor universitar

Jurisdictional Acts of the Constitutional Court of the Republic of Moldova

The separation of powers cannot be understood as an isolation between different organs. A unique and harmonious action of the state is required. State power cannot be exercised unless a unity of actions has been created. The stability of the Constitution represents a major constitutional value, a preliminary condition for ensuring the continuity of the state and ensuring the implementation of the objectives stated in the Constitution. Everyone has to understand that the Constitution is not a „suicide pact“.

Keywords: Constitution, opinion, decision, judgement, constitutional order, rule of law, democracy.

Separarea puterilor nu poate fi înțeleasă ca o izolare dintre diferite organe. O acțiune unică și armonioasă a statului este necesară. Nu poate fi exercitată puterea de stat, dacă nu a fost creată o unitate de acțiune. Stabilitatea Constituției reprezintă o valoare constituțională majoră, o condiție preliminară pentru asigurarea continuității statului și asigurarea punerii în aplicare a obiectivelor declarate în Constituție. Orice persoană trebuie să înțeleagă faptul că, Constituția nu este un ,,pact sinucigaș“.

Cuvinte cheie: Constituție, aviz, decizie, hotărâre, ordine constituțională, stat de drept, democrație

Introducere

La data de 27 august 1991, Parlamentul a adoptat Declaraţia1 de Independenţă, prin care a proclamat independenţa Republicii Moldova faţă de URSS în hotarele fostei Republici Sovietice Socialiste Moldoveneşti.

La data de 29 iulie 1994, Parlamentul a adoptat Constituția Republicii Moldova, un rol aparte în cadrul construcției constituționale a țării, fiindu-i atribuit Curții Constituționale. În acest sens, urmează să remarcăm că, în Constituția țării este înserat Titlul V, dedicat exclusiv Curții Constituționale, la articolul 134 alin. 3, fiind stipulat că, ,,Curtea Constituţională garantează supremaţia Constituţiei, asigură realizarea principiului separării puterii de stat în putere legislativă, putere executivă şi putere judecătorească şi garantează responsabilitatea statului faţă de cetăţean şi a cetăţeanului faţă de stat.“2

Analizând gramatical Titlul V din Constituție, remarcăm că, actele Curții Constituționale sânt reglementate la articolul 140, legiuitorul constituant indicând doar Hotârile Curții.

Studiind însă atribuțiile Curții Constituționale conform art. 135 din Constituție, este cert că, tipurile de acte ce pot fi emise de către Curte nu se reduc doar la Hotărâri.

În vederea dezvoltării textului constituțional, la data de 13 decembrie 1994, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea cu privire la Curtea Constituțională3, care, la art. 26 alin.1 , stipulează că, ,,Curtea Constituţională adoptă hotărîri, decizii şi emite avize.“

La data de 16 iunie 1995, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Codul jurisdicției constituționale4, la capitolul 9 fiind stabilite categoriile de acte emise de către Curtea Constituțională, printre care se regăsesc hotărârile, deciziile, avizele, dispozițiile și opiniile separate.

În continuare ne vom axa asupra analizei primelor trei categorii de acte, și anume: hotărârile, deciziile și avizele.

Actualitate

Începând cu anul 2013, numărul sesizărilor adresate Curții Constituționale este într-o permanentă creștere, aceasta fiind invitată să se expună în cele mai diverse chestiuni.

În anul 2013 pe rolul Curții Constituționale s-au aflat 65 de sesizări; au fost pronunțate 35 de hotărâri, 6 decizii de sistare, 15 decizii de respingere și 2 decizii de suspendare.

În anul 2014 pe rolul Curții Constituționale s-au aflat 68 de sesizări; au fost pronunțate 29 de hotărâri, 2 decizii de sistare, 10 decizii de inadmisibilitate, emis un aviz și 16 sesizări au fost restituite prin scrisori.

În anul 2015 pe rolul Curții Constituționale s-au aflat 66 de sesizări; au fost pronunțate 32 de hotărâri, o decizie de suspendare, 12 decizii de inadmisibilitate, emise 2 avize și 7 sesizări au fost restituite prin scrisori.

În anul 2016 pe rolul Curții Constituționale s-au aflat 176 de sesizări; au fost pronunțate 34 de hotărâri, o decizie de suspendare, 96 decizii de inadmisibilitate, emise 7 avize și 6 sesizări au fost restituite prin scrisori.

În anul 2017 pe rolul Curții Constituționale s-au aflat 200 de sesizări; au fost pronunțate 40 de hotărâri, 125 de decizii de inadmisibilitate, emise 5 avize și 2 sesizări au fost restituite prin scrisori5.

Din analiza datelor statistice, remarcăm diversitatea tipurilor de acte ce pot fi emise de către Curtea Constituțională, fiind important să înțelegem care este diferența dintre acestea și consecințele/efectele pronunțării unui anumit tip de act, dar și modul de revizuire al actelor ale jurisdicției constituționale.

Conținutul de bază

Legislație pertinentă

În temeiul art. 61 alin. 2 și 3 din Codul jurisdicției constituționale, în cazul soluţionării în fond a sesizării se pronunţă hotărâre sau se emite aviz, iar în cazul nesoluţionării în fond a sesizării se pronunţă decizie, care se întocmeşte ca act aparte ori se consemnează în procesul-verbal6.

În continuare Codul jurisdicției constituționale stipulează că, prin hotărîre, Curtea Constituţională: a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, regulamentelor şi hotărârilor Parlamentului, decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, hotărârilor şi dispoziţiilor Guvernului, precum şi a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte; b) interpretează Constituţia; c) confirmă rezultatele referendumurilor republicane; d) confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi a Preşedintelui Republicii Moldova; e) rezolvă excepţiile de neconstituţionalitate a actelor juridice, sesizate de Curtea Supremă de Justiţie; f) se pronunţă asupra altor cazuri de competenţa sa.

Prin avize, Curtea Constituţională se pronunţă asupra: a) iniţiativelor de revizuire a Constituţiei; b) circumstanţelor care justifică dizolvarea Parlamentului; c) circumstanţelor care justifică suspendarea din funcţie a Preşedintelui Republicii Moldova; d) circumstanţelor care justifică interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova; e) constituţionalităţii unui partid; f) altor cazuri de competenţa sa.

Deciziile sânt pronunţate de Curtea Constituţională, de Preşedintele şi de judecătorII Curţii în cazurile prevăzute de procedura jurisdicţiei constituţionale, cu excepţia celor care necesită hotărâri sau avize.

În cazul în care la adoptarea hotărârii privind constituţionalitatea actului normativ sau a tratatului internaţional se înregistrează paritate de voturi, actul normativ sau tratatul internaţional se prezumă constituţional, iar cauza se sistează. În alte cazuri de paritate a voturilor se consideră că hotărârea, decizia sau avizul nu au fost adoptate, iar examinarea cauzei se sistează, cu excepţia cazurilor prevăzute la art.4 alin.(1) lit.d), e), f) şi h), când examinarea cauzei se amână.

La articolul 71 din Codul jurisdicției constituționale este stipulat că, hotărârea şi avizul CurţII Constituţionale sânt definitive şi nu pot fi atacate.

Totodată, la articolul 72 din Cod este fixat că, revizuirea hotărârii şi avizului se efectuează numai la iniţiativa CurţII Constituţionale, prin decizie, adoptată cu votul majorităţii judecătorilor ei, în cazul în care: a) au apărut noi împrejurări, necunoscute la data pronunţării hotărârii şi emiterii avizului, dacă aceste împrejurări sânt de natură să schimbe esenţial hotărârea şi avizul; b) se modifică prevederile Constituţiei, ale legilor şi ale altor acte normative în al căror temei a fost pronunţată hotărârea şi emis avizul.

Jurisprudență relevantă

În continuare vom cita unele precedente relevante ale Curții Constituționale ale Republicii Moldova, care sânt utile pentru a înțelege diferența dintre actele jurisdicționale ale Curții, dar și aspectele problematice la temă.

Prin decizia Curții Constituționale nr. 1 din 22 ianuarie 2013 de sistare a procesului pentru controlul constituționalității articolului 52 alin. 6 din Legea nr. 10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătății publice, citez:

,,… 3. Prin decizia CurţII Constituţionale din 4 octombrie 2012 sesizarea a fost declarată admisibilă, fără a prejudicia fondul cauzei.

După încheierea deliberărilor, desfăşurate cu respectarea articolului 55 din Codul jurisdicţiei constituţionale, au fost puse la vot propunerile judecătorului-raportor şi ale altor judecători, înregistrându-se paritate de voturi.

Ca urmare, în conformitate cu articolele 27 alin. (2) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 66 alin. (5) din Codul jurisdicţiei constituţionale, în redacţia Legii nr. 1570-XV din 20 decembrie 2002, actul normativ contestat se prezumă constituţional, iar procesul asupra cauzei se sistează. Pentru considerentele expuse, în temeiul articolelor 26 şi 27 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61, 64 şi 66 alin.(5) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională decide: 1. Se sistează procesul asupra sesizării pentru controlul constituționalității articolului 52 alineatul (6) din Legea nr.10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice…“

Prin Hotărârea7 nr. 7 din 04 martie 2016 privind controlul constituționalității unor prevederi ale Legii nr. 115-XIV din 05 iulie 2000 cu privire la modificarea și completarea Constituției Republicii Moldova Curtea Constituțională stabilea cu titlu de principiu:

,,…28. Curtea reţine că aspectele abordate de către autorii sesizării nu au constituit anterior obiect de interpretare în instanţa de contencios constituţionAl. De asemenea, Curtea nu s-a pronunţat anterior asupra dispoziţiilor contestate, procesul privind controlul constituţionalităţii Legii nr. 1115-XIV din 5 iulie 2000 cu privire la modificarea şi completarea Constituţiei Republicii Moldova fiind sistat prin Decizia nr. 5 din 18 mai 2001, Curtea declinându-și competența ratione materiae.

29. În acest context, Curtea reaminteşte că actele CurţII Constituţionale sunt definitive şi fără drept de atac. Totuşi, în ceea ce priveşte efectele lor, trebuie făcută o distincţie între diferitele tipuri de acte pronunţate.

30. Hotărârile CurţII Constituţionale de admitere a sesizărilor pe fond au efecte erga omnes şi numai pentru viitor, neafectând securitatea juridică pe care cetăţenii sunt îndreptăţiţi să o aştepte de la o lege care li se aplică.

31. Dimpotrivă, deciziile prin care sesizarea este respinsă, inclusiv atunci când procesul este sistat, au doar efecte inter partes litigantes, ceea ce demonstrează că este deschisă în continuare calea contenciosului constituţional, datorită unei posibile evoluţii a stării de constituţionalitate, care să impună, la un interval de timp ulterior, o soluţie de admitere a sesizării iniţial respinse.

32. Aşadar, ca urmare a faptului că starea de constituţionalitate evoluează, odată cu schimbarea condiţiilor social-economice, politice şi morale ale societăţii, motivele care au justificat iniţial respingerea sesizării este posibil să nu mai subziste, în schimb, altele noi pot determina admiterea ei ulterioară.

33. Reconsiderarea practicii instanţei de contencios constituţional este, aşadar, o consecinţă firească a evoluţiei societăţii şi, implicit, a modului în care aceasta asimilează valorile consacrate la nivelul Legii fundamentale. În acest sens, atunci când purcede la exercitarea controlului de constituţionalitate, Curtea analizează şi impactul asupra mediului social al anumitor norme juridice.

34. Curtea observă că, în speţă, prevederile contestate s-au relevat a fi în practică o sursă de instabilitate şi blocaje instituţionale. Acesta este motivul pentru care reglementările în cauză au făcut obiectul unei sesizări repetate de neconstituţionalitate, aceasta constituindu-se, în opinia Curţii, într-un element de noutate, de natură să impună reexaminarea atât a soluţiei adoptate în precedent, cât şi a considerentelor pe care se întemeiază şi, pe cale de consecinţă, reconsiderarea jurisprudenţei în materie. În acelaşi timp, Curtea reţine că prevederile contestate nu au suportat modificări după adoptarea acestora în anul 2000, astfel încât ele nu au fost validate printr-o modificare succesivă.

35. Având în vedere argumentele nou invocate, precum și evoluţia stării de constituţionalitate de la adoptarea prevederilor contestate până în prezent, Curtea consideră necesar să se distanțeze de abordarea anterioară și să-și reconsidere poziția privind verificarea constituționalității legilor de revizuire a Constituției…“

Prin Avizul8 nr. 1 din 03 aprilie 2008 asupra proiectului de lege pentru completarea art. 81 alin. 1 din Constituția Republicii Moldova, Curtea Constituțională nota:

,,… În contextul argumentelor expuse în nota informativă, Curtea remarcă că astfel de state, ca SUA, Franţa, Italia, Austria, Letonia, Cehia ş.a., care au o democraţie avansată, partide politice puternice şi diferite sisteme de alegere a Preşedintelui, nu stipulează în Constituţie incompatibilitatea funcţiei de Preşedinte al ţărII Cu activitatea în partidele politice şi acest fapt nu influenţează calitatea democraţiei şi a pluralismului politic în aceste state.

Curtea observă că Constituţia Republicii Moldova, ca Lege Supremă, prin conţinutul său amplu, consfinţeşte principiile fundamentale ale vieţii economice, politice, sociale şi juridice a statului. Modificarea şi completarea ei este oportună doar în cazul în care anumite prevederi constituţionale devin un impediment în garantarea şi realizarea acestor principii. Calitatea de membru al unui partid politic nu împiedică Preşedintele ţării să asigure stabilitatea şi echilibrul proceselor social-politice.

Aşadar, proiectul de lege constituţională pentru completarea art.81 alin.(1) din Constituţie cu norma privind obligativitatea Preşedintelui Republicii de a-şi suspenda activitatea în partidul sau organizaţia politică pe perioada exercitării mandatului nu corespunde rigorilor art.142 alin.(2) din Constituţie. Norma propusă pentru a fi introdusă în Constituţie este de natură să conducă la suprimarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi cetăţeanului garantate de art.32 alin.(1) şi art.41 alin.(1) din Constituţia Republicii Moldova.“

Prin Hotărârea9 nr. 35 din 12 decembrie 2017 privind controlul constituționalității unei sintagme din art. 112 alin. 2 din Codul electoral, Curtea Constituțională indica:

,,… 15. Curtea menționează că în Avizul nr. 1 din 3 aprilie 2008, invocat de autorul sesizării, s-a pronunțat în privința unei inițiative de completare a Constituției cu noi prevederi la alineatul (1) de la articolul 81, în sensul stabilirii incompatibilității funcției de Președinte al Republicii Moldova cu calitatea de membru de partid. Prin urmare, obiectul Avizului a fost completarea Constituției cu o interdicție admisibilă deja în virtutea articolului 41 alin. (7).

16. În acest context, Curtea reține că articolul 41 alin. (7) din Constituție rezervă domeniului legii organice stabilirea interdicțiilor de a face parte din partide pentru titularii unor categorii de funcții publice.

17. Mai mult, după Avizul din 2008, Curtea și-a reconsiderat propria jurisprudență prin pronunțarea hotărârilor nr. 32 din 29 decembrie 2015, nr. 2 din 24 ianuarie 2017, nr. 24 din 27 iulie 2017.“

Analize, probleme, concluzii

Observăm că, fiecare tip de act jurisdicțional are domeniul său prescris de aplicare, în dependență de tipul problemei soluționate de către Curtea Constituțională, dar și de etapa de soluționare a problemei.

În general, avizele se circumscriu examinării în fond a unor chestiuni nelitigioase, cu caracter predominant politic, dar de importanță fundamentală pentru statul de drept.

Hotărârile se pronunță în urma examinării în fond a unor situații, spețe, probleme juridico-police.

Deciziile însă se circumscriu unor soluții intermediare, unor probleme nesoluționate în fond.

Remarcăm că, chiar dacă, toate actele jurisdicționale ale Curții Constituționale comportă un caracter definitiv, efectele, importanța, dar și modul de revizuire ale acestora este diferit, în dependență de faptul, dacă prin actul pronunțat a fost soluționată o problemă în fond sau nu.

Astfel, dacă avizele și hotărârile produc efecte erga omnes şi numai pentru viitor, neafectând securitatea juridică pe care cetăţenii sunt îndreptăţiţi să o aştepte de la o lege, care li se aplică, atunci deciziile prin care sesizarea este respinsă, inclusiv atunci când procesul este sistat, au doar efecte inter partes litigantes, ceea ce demonstrează că, este deschisă în continuare calea contenciosului constituţional, datorită unei posibile evoluţii a stării de constituţionalitate, care să impună, la un interval de timp ulterior, o soluţie de admitere a sesizării iniţial respinse. Curtea Constituțională în nenumărate rânduri a stabilit că, Constituția nu este un pact sinucigaș, fiind un instrument vIu. Este important de menționat că, indiferent de efectul inter partes litigantes al deciziei, cu condiția că nu comportă un caracter intermediar, actul contestat oricum se prezumă a fi constituțional și se aplică erga omnes.

În ceea ce privește problematica identificată, ne vom axa asupra următoarelor aspecte:

1. Este oare în drept Curtea Constituțională să pronunțe decizii de sistare a controlului constituționalității/de inadmisibilitate după examinarea cauzei în fond, după ce cauza a fost declarată admisibilă printr-o decizie intermediară.

Aparent, conform prevederilor Codului jurisdicției constituționale, în asemenea cazuri ar urma să se pronunțe hotărâre.

Totuși, ținând cont ținând cont de specificul speței soluționate, datorită unei posibile evoluţii a stării de constituţionalitate, care să impună, la un interval de timp ulterior, o soluţie de admitere a sesizării iniţial respinse, Curtea Constituțională ar putea respinge o sesizare examinată în fond prin intermediul unei decizii, care lasă deschisă calea contenciosului constituțional.

În acest sens vom menționa decizia Curții Constituționale nr. 1 din 22 ianuarie 2013 de sistare a procesului pentru controlul constituționalității articolului 52 alin. 6 din Legea nr. 10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătății publice, speță în care, instanța de contencios constituțional a examinat problema în fond, dar a ales să pronunțe o decizie de sistare a controlului constituționalității, presupunând o posibilă evoluție rapidă a stării de constituționalitate, care ar putea interveni fie urmare a comportamentului abuziv al autorităților de stat, fie urmare a schimbării abordării internaționale a speței soluționate. Or, în situația în care, Curtea Constituțională ar fi ales să pronunțe o hotărâre, atunci calea contenciosului constituțional ar fi fost închisă și cetățeanul ar fi fost obligat să caute soluții în cadrul unor structuri internaționale, existând riscul afectării inclusiv a imaginii Republicii Moldova.

Este important de menționat că, judecătorul Curții Constituționale trebuie să aibă un acut simț al realitățII Constituționale, astfel încât acest instrument să fie utilizat în cazuri excepționale și să evite soluțiile intermediare/de scurtă durată, în speranța că, politicul nu va abuza de o asemenea soluție, mai ales în condițiile unui stat cu o democrație fragilă.

2. Care este procedura de revizuire a unei hotărâri/aviz al Curții Constituționale

Vom reaminti că, conform art. 72 din Codul jurisdicției constituționale, revizuirea hotărârii şi avizului se efectuează numai la iniţiativa CurţII Constituţionale, prin decizie, adoptată cu votul majorităţii judecătorilor ei, în cazul în care: a) au apărut noi împrejurări, necunoscute la data pronunţării hotărârii şi emiterii avizului, dacă aceste împrejurări sînt de natură să schimbe esenţial hotărârea şi avizul; b) se modifică prevederile Constituţiei, ale legilor şi ale altor acte normative în al căror temei a fost pronunţată hotărârea şi emis avizul.

Aparent, revizuirea se face ex oficio, prin decizie adoptată cu votul majorității judecătorilor și în cazul în care apar circumstanțe stabilite în mod alternativ conform literelor a) și b), menționate supra.

Totuși prin Hotărârea nr. 35 din 12 decembrie 2017 privind controlul constituționalității unei sintagme din art. 112 alin. 2 din Codul electoral, instanța de contencios constituțional a stabilit posibilitatea revizuirii unui aviz pe cale de incidență, prin reconsiderarea practicii printr-o hotărâre ulterioară.

Urmare a pronunțării Hotărârii nr. 35 din 12 decembrie 2017, articolul 72 din Codul jurisdicției constituționale, aparent, și-a pierdut eficiența, fiind afectat de imprevizibilitate. Prin respectiva Hotărâre, Curtea Constituțională a dinamizat instrumentul de revizuire a propriei practici, inclusiv pe calea incidenței procesuale.

Actualmente, sunt prea puține date pentru a ne pronunța, dacă soluția Curții Constituționale de reconsiderare a propriei practici în afara procedurii prescrise de Codul jurisdicției constituționale, este bună sau nu. Totuși, ținând cont de rolul Curții într-un stat de drept, de creșterea numărului sesizărilor adresate Curții, probabilitatea este mare că, acest instrument de reconsiderare al propriei practici ar putea să fie unul benefic și util.

În orice caz, Parlamentul ar urma să analizeze esența Hotărârii nr. 35 din 12 decembrie 2017 în vederea eliminării situațiilor de imprevizibilitate și incertitudine juridică, inclusiv, ar fi utilă o adresă a Curții Constituționale către Parlamentul Republicii Moldova pentru restabilirea certitudinii juridice, or, tolerarea unor norme afectate de imprevizibilitate, atentează la autoritatea și credibilitatea Curții, ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept, de atfel, fiind o necesitate imperioasă inițierea unui proces complex de adaptare legislativă referitoarea la activitatea Curții Constitutționale, la noile realități juridice și politice, în vederea asigurării funcționalității statului și dreptului în țara noastră.

1 http://www.istoria.md/articol/573/

2 Constituția Republicii Moldova din 29 iulie 1994, republicată în MO nr. 78/140 din 29.03.2016

3 Legea cu privire la Curtea Constituțională nr. 317-XIII din 13 decembrie 1994, publicată în MO nr. 8/86 din 07.02.1995

4 Legea Codul jurisdicției constituționale nr. 502-XIII  din  16.06.95, publicată în MO nr. 53-54/597 din 28.09.1995

5 http://www.constcourt.md/tabview.php?l=ro&idc=13&t=/Prezentare-generala/Date-statistice

6 Legea Codul jurisdicției constituționale nr. 502-XIII  din  16.06.95, publicată în MO nr. 53-54/597 din 28.09.1995

7 http://constcourt.md/ccdocview.php?tip=hotariri&docid=558&l=ro

8 http://constcourt.md/ccdocview.php?tip=avize&docid=12&l=ro

9 http://constcourt.md/ccdocview.php?tip=hotariri&docid=640&l=ro

Related Posts

instagram volgers kopen volgers kopen buy windows 10 pro buy windows 11 pro