ISSN 1857-4122
Publicaţie ştiinţifică de profil Categoria B
Trimite un articol
ISSN 1857-4122
Publicaţie ştiinţifică de profil Categoria B
Trimite un articol

Securitatea circulaţiei rutiere: context general şi noi practici de lucru

Sergiu Armaşu, doctor, şeful DPR DP al MAI
Ion Postu, doctor, conferenţiar universitar

În multe din studiile şi analizele în domeniul siguranţei circulaţiei rutiere, indicatorii şi datele statistice sunt departe de a fi satisfăcătoare referitor la activitatea autorităţilor. Constatările sceptice se referă atât la cadrul instituţional de organizare şi funcţionare în domeniul securităţii circulaţiei rutiere, cât şi la cadrul legal şi normativ.

Prezentul articol reprezintă o încercare de reevaluare a activităţii autorităţilor prin prisma unor noi abordări, cu scopul de a moderniza, eficientiza şi ajusta metodele, instrumentele şi tehnicile noastre de lucru la normele europene avansate.

Cuvinte cheie: Accidente rutiere, flux rutier, traseu, carosabil, pieton, trafic rutier, siguranţă rutieră, sisteme automatizate de supraveghere, poliţia rutieră, ONU, MAI, DPR.

The Security of Road Traffic: General Context And New Working Practises

In many studies and analysis of road safety indicators and statistical data are far from satisfactory on the activity of the authorities. The findings refers to both the organization and functioning institutional framework in road safety and the legal and regulatory framework. This article is an attempt to review the work of authorities in terms of new approaches in order to modernize, streamline and adjust the methods, tools and techniques work our advanced European standards.

Keywords: accidents, road traffic route, roadway, pedestrian, traffic, road safety systems of surveillance, traffic police

Traumatismul rutier prezintă un pericol major pentru populaţie: ameninţă viaţă şi sănătatea omului, cauzează prejudicii social-economice şi constituie una din problemele medico-sociale prioritare. Anual, în urma accidentelor rutiere, pe glob sunt înregistrate circa 1,3 mil. decese şi zeci de milioane de traumatizări.

Republica Moldova a semnat Rezoluţia Organizaţiei Naţiunilor Unite privind declararea anilor 2011—2020 Deceniul acţiunilor în domeniul siguranţei rutiere, asumându-şi responsabilităţi ce decurg din aceasta, inclusiv obiectivul ca până în anul 2020, de redus cu 50% numărul victimelor accidentelor rutiere.

Proporţional cu tendinţa societăţii noastre de a se integra în comunitatea europeană, cresc şi exigenţele cetăţenilor faţă de calitatea serviciilor publice prestate, inclusiv de către organele ce asigură securitatea circulaţiei rutiere.

Se impune, respectiv, necesitatea re-evaluării activităţii autorităţilor prin prisma unor noi abordări, cu scopul de a moderniza, eficientiza şi ajusta metodele, instrumentele şi tehnicile noastre de lucru la normele europene avansate.

Analiza indicilor privind dinamica accidentelor rutiere pe parcursul ultimilor 4 ani (2007—2010), denotă că, pe fundalul majorării anuale a numărului accidentelor de circulaţie din contul sporirii fluxului rutier, se atestă o stabilizare a numărului persoanelor decedate în urma acestor accidente.

Conform datelor statistice comparate cu perioada analogică a anului precedent, pe parcursul anului 2011 se atestă o diminuare cu 12,1% a numărului de persoane decedate şi cu 4,0% a celor traumatizate în accidente de circulaţie.

În ultima perioadă, de Ministerul Afacerilor Interne (Direcţia poliţie rutieră), au fost efectuate estimări şi o serie de analize complexe privind dinamica accidentelor, privind factorii care au influenţat producerea accidentelor şi examinarea lor cu scopul de a stabili cât de adecvate şi prompte au fost acţiunile autorităţilor publice cu responsabilităţi în domeniu.

În multe din studiile şi analizele în domeniul siguranţei circulaţiei rutiere, indicatorii şi datele statistice sunt departe de a fi satisfăcătoare referitor la activitatea autorităţilor. Constatările sceptice se referă atât la cadrul instituţional de organizare şi funcţionare în domeniul securităţii circulaţiei rutiere, cât şi la cadrul legal şi normativ.

Pentru a asigura securitatea circulaţiei rutiere, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) exercită anumite competenţe prin intermediul Direcţiei Poliţiei Rutiere. Astfel, Direcţia trebuie să-şi consolideze în mod obligatoriu prezenţa pe segmente precum şcolarizarea şi pregătirea candidaţilor pentru obţinerea dreptului de a conduce unităţile de transport; revigorarea sistemului de evaluare a activităţii colaboratorilor poliţiei rutiere prin prisma percepţiei de către comunitate, extinderea măsurilor de preîntîmpinare a circumstanţelor de risc sporit la trafic etc.

Gestionarea procesului de pregătire a conducătorilor auto nu este suficient de clar reglementat. Dat fiind faptul, că MAI are funcţia de asigurare a securităţii rutiere, instituţia a definit clar prioritatea de a interveni mai activ în supravegherea procesului de instruire a conducătorilor de autovehicule la diferite etape, distribuite între diverse autorităţi publice centrale. Constatăm, însă, cu regret, că începând cu etapa de autorizare a instituţiilor şi finalizând cu examenele de absolvire, controlul asupra acestui proces nu este asigurat la nivel corespunzător. Au fost deja identificate unele soluţii privind redresarea situaţiei, ele urmând să fie propuse spre implementare prin concretizarea rolului MAI în sistemul de pregătire, instruire şi examinare a conducătorilor auto, implicarea activă şi directă în formarea programelor de studii, autorizarea şcolilor, prezenţa în comisiile de examinare etc.

Un alt factor, care, conform statisticilor, cauzează accidente în fiecare al zecelea caz, îl reprezintă conducerea transportului sub influenţa alcoolului. Potrivit raportului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Moldova deţine la acest capitol un loc de frunte.

Estimările anunţate oficial pot servi drept un avertisment pentru societatea noastră.

Îndeosebi, dacă luăm în calcul consecinţele nefaste ale consumului de alcool în rândurile eventualilor participanţi la traficul rutier datele anunţate sunt categoric în detrimentul siguranţei circulaţiei rutiere. În situaţia dată, trebuie să ne mobilizăm pentru a depăşi provocarea şi a asigura securitatea circulaţiei rutiere. Deşi numărul cazurilor de conducere a vehiculelor de către persoane aflate în stare de ebrietate este în descreştere, aceasta rămâne totuşi cauza a circa 7% din accidentele produse din vina conducătorilor auto.

Totodată, trebuie să ne opunem şi excesului de viteză, pentru că, după câte ştim, fiecare al doilea accident comis rezultă din aplicarea vitezei sporite.

Excesul de viteză este cauza producerii fiecărui al doilea accident comis din culpa conducătorilor auto. Eficienţa redusă a activităţii de profilaxie a încălcărilor grave ale Regulamentului circulaţiei rutiere, depinde, în mare măsură, de dotarea inadecvată a poliţiei cu mijloace tehnice moderne, destinate depistării şi acumulării probelor, în vederea documentării contravenţiilor la trafic.

Pentru eficientizarea acţiunilor de supraveghere, MAI, în primul rând, trebuie să asigure agenţii cu mijloace tehnice moderne şi să promoveze cu partenerii de dezvoltare, autorităţile publice responsabile de segmentul securitate rutieră amplasarea sistemelor de supraveghere automatizată atât pe drumurile naţionale, cât şi în mediul urban.

Prezenţa traumatismului rutier la copii, pe parcursul ultimilor ani, înregistrează o vădită tendinţă de creştere.

Cu regret, statistica confirmă că 81% din toate cazurile de traumatism rutier la copii sunt rezultatul nerespectării de către copii a regulilor de circulaţie. Majoritatea accidentelor rutiere cu implicarea copiilor se produc în lunile mai-septembrie, în intervalul de timp dintre orele 11.00 şi 18.00.

În activitatea de profilaxie a traumatismului rutier infantil trebuie luaţi în calcul numeroşi factori, responsabilităţile instituţiilor statului, dar şi a fiecărui cetăţean aparte. Concomitent, se impune perfecţionarea căilor de comunicaţie şi transport; crearea unor terenuri speciale destinate distracţiei copiilor; educarea deprinderilor de comportament corect pe străzi şi în mijloacele de transport, respectarea regulilor circulaţiei rutiere.

Deoarece un nivel înalt de traumatism rutier se atestă în special în rândul copiilor, este absolut necesar extinderea cursului Siguranţa traficului rutier, care deocamdată e doar curs facultativ şi include 15 ore anual.

Pentru organizarea eficientă a activităţii de educaţie rutieră în instituţiile de învăţământ preuniversitar, ar fi oportun organizarea cursurilor de perfecţionare şi pentru cadrele didactice, cu asigurarea suportului didactic; elaborarea recomandărilor metodice pentru părinţi, elevi şi profesori.

Stabilizarea şi tendinţa de diminuare a numărului de persoane decedate în accidentele de circulaţie, despre care am menţionat deja mai sus, se datorează atât campaniilor desfăşurate sub egida Consiliului naţional pentru securitatea circulaţiei rutiere, care are drept obiectiv promovarea siguranţei traficului rutier drept una din priorităţile politicii naţionale, cât şi aprobarea şi implementarea unor documente şi politici importante în domeniu — Planul de acţiuni pentru redresarea situaţiei în domeniul siguranţei traficului rutier până în anul 2014 (Hotărârea Guvernului nr. 545 din 25 iunie 2010) şi Strategia naţională pentru siguranţă rutieră (Hotărârea Guvernului nr.1214 din 27 decembrie 2010).

În scopul implementării prevederilor documentelor de politici în domeniul securităţii circulaţiei rutiere, au fost înaintate mai multe iniţiative de perfecţionare a cadrului normativ şi legal. Putem face refere şi la agravarea răspunderii pentru contravenţiile din domeniul circulaţiei rutiere prin punerea în aplicare a noului Cod contravenţional, care a contribuit la creşterea ratei de utilizare a centurii de siguranţă de către conducătorii şi pasagerii mijloacelor de transport, cât şi la reducerea numărului cazurilor de conducere a vehiculelor de către persoane aflate în stare de ebrietate. Sau: relevant considerăm şi punerea în aplicare a noii redacţii a Regulamentului circulaţiei rutiere (Hotărârea Guvernului nr.357 din 13 mai 2009), cât şi a noului Cod contravenţional (în vigoare de la 31 mai 2009).

Concomitent, se atestă o vădită sporire a nivelului de disciplină a participanţilor la trafic în ansamblu, ca urmare a antrenării organizaţiilor non-guvernamentale în organizarea campaniilor de sensibilizare a opiniei publice şi prevenire a riscurilor în traficul rutier.

Dat fiind faptul, că asigurarea securităţii circulaţiei rutiere este o misiune partajată de MAI cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, cât şi locale, este necesar ca toţi actorii să-şi onoreze obligaţiunile şi să-şi exercite calitativ atribuţiile în domeniu.

Atît autorităţile administraţiei publice centrale, cît şi autorităţile administraţiei locale de nivelul I şi II exercită atribuţii concrete în domeniul asigurării ordinii publice şi securităţii circulaţiei rutiere. Fiecare autoritate are domeniul său propriu de competenţă sau poate partaja în comun cu alte autorităţi nişte funcţii de interes naţional sau local. În această ordine de idei, Direcţia Poliţiei Rutiere a MAI îşi propune să valorifice oportunitatea de colaborare cu autorităţile administraţiei locale de ambele niveluri în domeniul asigurării securităţii circulaţiei rutiere, să contribuim la activizarea consiliilor locale, municipale şi raionale pe segmentul securitate rutieră, să promovăm implicarea mai inspirată a primarilor, preşedinţilor de raioane, consilierilor locali în crearea unui mediu mai sigur şi mai puţin periculos pentru participanţii în circulaţia rutieră. Mai mult decât atît, în contextul priorităţii Guvernului privind descentralizarea şi asigurarea autonomiei locale, ne propunem a constitui parteneriate durabile cu autorităţile locale pentru a acorda servicii de asigurare a securităţii circulaţiei rutiere de mai bună calitate la nivel local.

Concomitent, menţionăm, că la iniţiativa MAI, un şir de organizaţii non-guvernamentale şi-au confirmat disponibilitatea de a implementa acţiuni comune de informare şi de educare a participanţilor la trafic şi de prevenire a situaţiilor accidentare, în acest sens fiind deja implementate proiecte cu impact pozitiv asupra securităţii rutiere.

O altă problemă este starea carosabilului pe traseele naţionale şi urbane, precum şi amenajarea acestora cu indicatoare şi marcaje rutiere. Evident, că aceasta nu corespunde cerinţelor tehnice de siguranţă, fiind, de fapt, cauza complementară a producerii de la 8% până la 15% din numărul accidentelor de circulaţie.

În acelaşi timp, lucrările de întreţinere şi reparaţie a drumurilor de către administratorii drumurilor publice se efectuează doar parţial, iar în unele cazuri nu se efectuează deloc, fiind invocată insuficienţa mijloacelor financiare alocate. Cu scopul de a apropia starea arterelor rutiere de normele tehnice de siguranţă, se efectuează controlul sistematic al stării drumurilor publice din teritoriu. Sa stabilit că degradările părţii carosabile a drumurilor naţionale, ca urmare a exploatării în perioada de toamnă-iarnă, constituie circa 35—50%, din care cauză traficul rutier se desfăşoară cu mari dificultăţi, prezentând pericol pentru securitatea circulaţiei rutiere.

Indiscutabil, este foarte oportună mobilizarea subdiviziunilor specializate de întreţinere şi exploatare a drumurilor în vederea extinderii reparaţiei curente şi efectuarea lucrărilor de plombare a carosabilului pe sectoarele cu deteriorări considerabile.

Un factor important al siguranţei rutiere este menţinerea în stare tehnică corespunzătoare a parcului de autovehicule. În acest scop, transportul auto este periodic supus controlului tehnic în cadrul staţiilor de testare tehnică, aflate în gestiunea agenţilor economici, autorizaţi de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor.

În ţară funcţionează 58 staţii de testare, inclusiv 10 amplasate în mun. Chişinău şi 7 mobile. Din cele 58 staţii de testare menţionate, doar 34 sunt universale şi pot deservi atât autoturisme, cât şi camioane; 7 dintre ele sunt amplasate în capitală. Deşi reţeaua staţiilor de testare tehnică a autovehiculelor este implementată pe larg, până la moment nu este aprobat standardul naţional privind condiţiile tehnice pentru admiterea acestora în circulaţie, la care ar putea fi ajustat utilajul de testare.

În activitatea staţiilor se atestă şi unele abateri de la prevederile normelor în vigoare: lipsa utilajului obligatoriu prevăzut de legislaţie sau expirarea termenului de verificare metrologică a acestuia; calificarea sau experienţa necorespunzătoare de muncă a personalului antrenat în activitatea de testare; eliberarea raportului de testare tehnică fără prezentarea vehiculului la linia de testare.

Legislaţia în vigoare nu oferă, însă, suficiente pârghii de sancţionare a gestionarilor acestora. Actualmente, activitatea de reparaţie şi întreţinere tehnică a vehiculelor, care este prestată de circa 400 agenţi economici, este lipsită de baza tehnico-normativă şi autorizată de autorităţile administraţiei publice locale. La acest capitol autoritatea responsabilă trebuie să definitiveze şi să prezinte Guvernului, spre aprobare, proiectele de hotărâri: Pentru aprobarea Reglementării tehnice privind admiterea vehiculelor rutiere la trafic, în vederea corespunderii normelor tehnice stabilite; Cu privire la aprobarea Reglementării tehnice privind omologarea autovehiculelor şi certificarea componentelor acestora; Cu privire la aprobarea Regulamentului privind condiţiile tehnice de autorizare a agenţilor economici care desfăşoară activităţi de reparaţii, de reglare, de reutilare, precum şi de dezmembrare a vehiculelor uzate.

O situaţie aparte este atestată în municipiul Chişinău. Analizând cauzele ce conduc la ambuteiaje şi blocări de circulaţie pe arterele mun. Chişinău, s-a constatat că parametrii drumurilor publice din municipiu au fost calculaţi pentru un flux de până la 100.000 de unităţi de transport; la etapa actuală, acesta depăşeşte 200.000 de vehicule. Circulaţia fluentă a transportului este periclitată considerabil de vehiculele staţionate neregulamentar, cauzate de numărul limitat de locuri pentru parcare.

Tamponarea pietonilor constituie circa 55% din numărul total al accidentelor rutiere comise în mun. Chişinău. În acelaşi timp, majoritatea trecerilor pentru pietoni nu sunt amenajate în conformitate cu cerinţele tehnice în vigoare. Subteranele sunt utilizate mai mult de către agenţii economici în scopuri comerciale şi, pe timp de noapte, sunt închise.

Situaţia este agravată şi de nivelul precar de organizare a transportului de călători cu autobuse de capacitate mică şi în regim taxi. La moment, pe rutele din Chişinău sunt antrenate în traficul de călători 1.754 autobuze de capacitate mică, care deservesc 65 rute, fiind autorizate pentru această activitate prin intermediul a 21 agenţi economici. Numărul exagerat al transportului urban de călători de capacitate mică, lipsa staţiilor de îmbarcare şi a staţiilor terminus amenajate, conduc la oprirea acestuia în intersecţii şi în locuri interzise, creând obstacole suplimentare în circulaţie.

În regim taxi la transportarea călătorilor activează circa 1.800 unităţi de transport aflate în gestiunea a 63 agenţi economici ce activează cu multiple abateri de la normele în vigoare privind regimul de muncă al conducătorilor auto şi asigurarea securităţii circulaţiei rutiere.

În acest sens, se impune realizarea unui complex de măsuri şi anume: revizuirea schemei de organizare a circulaţiei rutiere în mun. Chişinău; actualizarea concepţiei privind organizarea şi dezvoltarea transportului public în mun. Chişinău; edificarea parcărilor etajate; proiectarea şi construcţia şoselei de centură pentru mun. Chişinău, etc.

Astfel, este oportun ca toate autorităţile responsabile în domeniul securităţii circulaţiei rutiere să vină cu soluţii de ameliorare a situaţiei accidentare şi de comun acord cu reprezentanţii societăţii civile, partenerii de dezvoltare, mediul de afaceri şi toţi membrii comunităţii să creăm un mediu favarabil de deplasare pe drumurile publice.

Bibliografie:

1. Legea privind siguranţa traficului rutier, nr. 131-XVI din 07.06.2007, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 103-106/443 din 20.07.2007.

2. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Planului de acţiuni pentru redresarea situaţiei în domeniul siguranţei traficului rutier pînă în anul 2014 nr. 545 din 25.06.2010, Monitorul Oficial nr.110-113/622 din 02.07.2010.

3. Hotărîrea Guvernului nr.1214 din 27 decembrie 2010 cu privire la aprobarea

4. http://www. pr.gov.md 2011

Related Posts

instagram volgers kopen volgers kopen buy windows 10 pro buy windows 11 pro