ISSN 1857-4122
Publicaţie ştiinţifică de profil Categoria B
Trimite un articol
ISSN 1857-4122
Publicaţie ştiinţifică de profil Categoria B
Trimite un articol

Parteneriatul dintre Uniunea Europeană şi statele maghreb în contextul provocărilor ce stau în faţa unei integrări regionale aprofundate (partea II)

Abdelaziz MUKHTAR, doctorand, ULIM
Recenzent: Natalia OSOIANU, doctor în drept, conferenţiar universitar ad interim

Maghreb is a region with a very rich development potential. Located between sub-Saharan Africa and the European Union, on the one hand, and the Eastern Mediterranean, on the other hand, the Maghreb has the advantage of having access to both the Atlantic coast and in the coastal area of the Mediterranean Sea, as well as potential routes to inland transport. It also has considerable natural and human resources, as well as the common cultural and linguistic links.

Keywords: European Union, Maghreb, partnership, integration, reforms.

Maghrebul este o regiune cu un potenţial de dezvoltare foarte bogat. Situat între Africa Subsahariană şi Uniunea Europeană, pe de o parte, şi estul Mediteranei, pe de altă parte, Maghrebul dispune de avantajul de a avea acces atât la coasta Atlanticului, cât şi la zona de coastă a Mării Mediterane, precum şi la potenţiale căi de transport terestre. De asemenea, dispune de resurse naturale şi umane considerabile, precum şi de legături culturale şi lingvistice comune.

Cuvinte cheie: Uniunea Europeană, Maghreb, parteneriat, integrare, reforme.

D. Infrastructură şi reţele

Pentru ca integrarea comercială şi economică regională să fie eficace, sunt necesare legături de infrastructură şi logistică regionale, precum şi un mediu propice operatorilor comerciali. Iniţiativele în domeniul infrastructurii trebuie să meargă în paralel cu reformele care vizează promovarea facilitării schimburilor comerciale, un sistem de reglementare mai bun şi mai echitabil, precum şi liberalizarea şi integrarea sectoarelor de servicii regionale (transport şi servicii de telecomunicaţii etc.).

Transporturile

În domeniul transporturilor, dezvoltarea reţelei trans-Maghreb rămâne o prioritate. Această reţea va constitui o parte din viitoarea reţea de transport transmediteraneean, dezvoltată în cadrul cooperării euromediteraneene (EuroMed). Reţeaua trans-Maghreb va constitui o axă vitală a dezvoltării comerţului intraregional şi va oferi operatorilor economici şi cetăţenilor de pe ambele ţărmuri ale Mediteranei numeroase legături. Deschiderea frontierei terestre dintre Algeria şi Maroc ar fi esenţială pentru finalizarea autostrăzilor trans-Maghreb şi, prin urmare, pentru dezvoltarea comerţului şi a contactelor interpersonale.

Pentru a accelera progresul în dezvoltarea reţelelor de transport, sunt indispensabile eforturi coordonate ale reţelelor şi structurilor regionale şi subregionale, cum ar fi EuroMed, grupul miniştrilor transporturilor din Mediterana de vest (GTMO 5+5), UMA, UpM, precum şi instituţiile financiare.

În sectorul aviaţiei, a fost promovată integrarea mai strânsă cu vecinii UE în scopul creării unui spaţiu aerian comun european mai amplu. Ţărilor din Maghreb li s-a propus, de asemenea, crearea unui spaţiu aerian mediteraneean comun.1

UE poate:

  • sprijini pregătirea de studii şi proiecte eligibile pentru finanţare, precum şi programe de asistenţă tehnică şi promova o coordonare mai strânsă între actorii relevanţi în ceea ce priveşte dezvoltarea reţelei trans-Maghreb, a legăturilor maritime UE-Maghreb şi a spaţiului aerian mediteraneean comun;
  • promova dezvoltarea de legături maritime în conformitate cu conceptul „autostrăzilor maritime“, în scopul de a îmbunătăţi şi mai mult legăturile de transport între UE şi ţările din Maghreb şi în interiorul regiunii Maghreb, printr-o mai bună conexiune cu reţeaua transeuropeană de transport şi reţelele trans-Maghreb;
  • dezvolta spaţiul aerian comun european prin negocierea unor acorduri de servicii aeriene cu unele ţări din Maghreb, după cum este deja cazul cu Marocul;
  • utiliza în continuare Facilitatea de investiţii pentru vecinătate în scopul mobilizării de fonduri suplimentare pentru a acoperi nevoile de investiţii ale regiunii în privinţa infrastructurii de transport, în special prin mobilizarea asistenţei tehnice şi a finanţării în vederea completării tronsoanelor lipsă din autostrăzile trans-Maghreb, mai ales a punctelor de trecere a frontierei;
  • sprijini în continuare utilizarea, dezvoltarea şi implementarea sistemelor inteligente de transport interoperabile;
  • încuraja agenţiile europene care au activităţi în domeniul transporturilor, astfel cum este deja cazul în domeniul aviaţiei, să furnizeze, în cadrul mandatului lor, sprijin tehnic, inclusiv prin intensificarea schimburilor de experienţă între ţările din Maghreb.

Societatea informaţională şi reţele

Deşi în cursul revoluţiilor din lumea arabă au fost utilizate la scară largă instrumente de informare populare, Maghreb este o regiune în care accesul la internet variază în continuare de la un procent de 5,5 % până la 34 % în Libia şi Tunisia (nivel în continuare scăzut, după standardele internaţionale). Infrastructurile TIC depăşite şi cadrele de reglementare împiedică ţările să beneficieze pe deplin de avantajele societăţii informaţionale şi de potenţialul de productivitate al TIC. În plus, liberalizarea întârziată a serviciilor de telecomunicaţii poate crea obstacole serioase în calea integrării comerciale regionale mai aprofundate.2

UE poate:

  • furniza asistenţă tehnică care să vizeze nevoile specifice ale Maghrebului în domeniul apropierii reglementărilor, prin schimburi de bune practici;
  • sprijini cooperarea între autorităţile de reglementare din UE şi Maghreb;
  • sprijini studiile privind impactul economic şi juridic al revizuirii cadrului de reglementare, la nivel naţional şi regional, pentru comunicaţiile electronice şi activităţile economice electronice (e-business);
  • lua în considerare întreprinderea de acţiuni menite să îmbunătăţească conectivitatea regională şi să sprijine consolidarea capacităţilor mediului de cercetare, precum şi dezvoltarea şi utilizarea unor infrastructuri electronice regionale.

Energie

UE şi Maghreb sunt parteneri vechi în sectorul energetic (comerţ cu petrol şi gaz, conducte, dezvoltarea de hidrocarburi, de exemplu în Algeria şi Libia, interconexiune sincronă a reţelelor de energie electrică, fluxuri de energie electrică spre Maroc). Pe baza acestei cooperări, în prezent există o perspectivă concretă de a crea un sector energetic integrat prin intermediul unui parteneriat aprofundat, vizând pentru început energia din surse regenerabile, eficienţa energetică sporită şi dezvoltarea unei pieţe integrate a energiei electrice, de care ar profita atât Maghrebul, cât şi UE. Un astfel de sector ar putea contribui la obiectivele mai largi de a încuraja schimburile comerciale intra-Maghreb şi UE-Maghreb/Mediterană. Ar putea, de asemenea, contribui la realizarea obiectivelor UE în ceea ce priveşte dezvoltarea energiei din surse regenerabile după anul 2020. Investiţiile pe scară largă în domeniul energiei din surse regenerabile, inclusiv în capacitatea de producţie de energie electrică de rezervă la nivelul Maghrebului, ar creşte totodată securitatea energetică. La rândul lor, aceste investiţii vor contribui la stimularea creării unui număr mare de noi locuri de muncă, printre altele prin dezvoltarea industriilor locale de energie regenerabilă, a cercetării şi inovării, a competitivităţii internaţionale, a calităţii aerului şi a sănătăţii. Investiţiile ar contribui, de asemenea, la eforturile de a combatere a schimbărilor climatice şi la punerea în aplicare a strategiilor de dezvoltare cu emisii reduse de dioxid de carbon. O piaţă maghrebiană a energiei, alimentată din ce în ce mai mult de energie din surse regenerabile, ar reduce treptat factura de import pentru importatorii de energie şi ar acorda producătorilor de hidrocarburi o flexibilitate suplimentară în utilizarea propriilor rezerve.3

Ca subregiune, Maghrebul ar putea juca rolul de lider în zona mediteraneeană, menţinând în acelaşi timp coerenţa cu abordări mai ample (de exemplu, Uniunea pentru Mediterana, Planul solar mediteraneean etc.). În acest context, pot fi avute în vedere, până în 2020—2025, o serie de măsuri concrete în vederea dezvoltării unui sector al energiei electrice al Mediteranei de Vest:

  • pe baza unui set de norme tehnice comune, structurile de cooperare regională (MEDREG pentru organismele de reglementare şi MED-TSO pentru operatorii sistemelor de transport) sunt pregătite să îşi consolideze sprijinul pentru elaborarea codurilor de reţea comune care ar putea fi utilizate ca pilot în Maghreb;
  • ar trebui definite măsuri progresive menite să sigure integrarea pieţei — în special pe baza foii de parcurs de la Alger. Aceasta cuprinde elemente cum ar fi: alocarea bilaterală a capacităţilor pe baza principiilor comune până în 2014, alocarea coordonată a capacităţilor până în 2016, instituirea unei platforme comerciale regionale pentru energia electrică până în 2016-2020 etc.;
  • se poate furniza un sprijin mai mare pentru reformele din sectorul energetic, inclusiv pentru cooperarea regională şi organizaţiile regionale (de exemplu pentru instituirea unor autorităţi de reglementare în domeniul energiei în Maroc şi Tunisia până în 2014, în Libia până în 2016, pentru operatorii sistemelor de transport independenţi din punct de vedere funcţional în ţările din Maghreb până în 2015 etc.);
  • ar trebui consolidată cooperarea în domeniul energiei din surse regenerabile şi al eficienţei energetice, inclusiv prin implicarea mai activă a ţărilor partenere în dezbaterile şi instrumentele UE privind politica în domeniul energiei din surse regenerabile. Acest lucru ar trebui să se bazeze pe operaţiunile de sprijin existente, realizate în cadrul Facilităţii de investiţii pentru vecinătate (FIV) şi cu instituţiile europene de finanţare în domeniul dezvoltării prin acordarea de finanţare, asistenţă tehnică şi operaţiuni de capital de risc. Ar putea fi lansate cereri comune de proiecte inovatoare şi pot fi stabilite de comun acord principii pentru investiţiile şi comerţul în domeniul energiei din surse regenerabile;
  • în cazul Mauritaniei, ca şi în cazul altor ţări din Africa Subsahariană, poate fi utilizată Iniţiativa „Energie durabilă pentru toţi“ (SE4ALL) pentru a sprijini cooperarea energetică prin instrumentele financiare corespunzătoare.

Perspectivele consumului de energie electrică în regiune până în 2020 necesită investiţii semnificative în capacitatea de producţie (în principal în producţia convenţională, dar cu o parte din ce în ce mai mare reprezentată de sursele regenerabile) şi în infrastructurile reţelei. Crearea de noi oportunităţi pentru fluxurile de energie electrică în regiune reprezintă încă un argument pentru finalizarea buclei energiei electrice în Mediterana de vest de-a lungul a două coridoare (Algeria-Maroc-Spania-Franţa şi Algeria/Libia-Tunisia-Italia).4

Deşi există deja studii de fezabilitate tehnice, va trebui acordată o atenţie specială modelului de reglementare şi financiar pentru noile interconexiuni şi va fi nevoie, probabil, de un cadru juridic specific (acord interguvernamental). Va fi nevoie de o abordare bazată pe coridoare, precum şi de activităţi importante de coordonare. Prin urmare, UE propune numirea, de comun acord cu ţările în cauză, a unui coordonator special.

Instituţiile regionale, cum ar fi MEDREG şi MED-TSO, întreprind operaţiuni tehnice privind integrarea regională. Acestea ar putea fi completate şi sprijinite printr-un proiect de asistenţă tehnică specifică (organizarea şi pregătirea de contribuţii pentru forumul privind energia electrică, sprijin pentru operaţiunile tehnice, sarcini specifice încredinţate MEDREG şi MED-TSO cu privire la Maghreb, sprijin logistic pentru reuniuni ministeriale anuale etc.).

E. Mediu, schimbări climatice şi protecţie civilă

Mediul şi schimbările climatice

UE sprijină deja ţările din Maghreb şi alţi parteneri din sudul Mediteranei să consolideze protecţia mediului şi lupta împotriva schimbărilor climatice prin intermediul unei serii de măsuri bilaterale, precum şi prin iniţiativa Orizont 2020 pentru depoluarea Mării Mediterane.5

La nivelul Maghrebului, UE:

  • potrivit summitului Rio+20, poate dezvolta cu Maghreb noi activităţi în domeniul economiei ecologice, de exemplu prin consolidarea unei componente subregionale sau transnaţionale a proiectului actual finanţat de UE privind modelele de consum şi producţie durabile;
  • poate utiliza în continuare Facilitatea de investiţii pentru vecinătate în scopul mobilizării de fonduri suplimentare pentru a acoperi nevoile de investiţii ale regiunii pentru a combate schimbările climatice şi a dezvolta proiecte de infrastructură legate de mediu;
  • cu sprijinul secretariatului UpM, al instituţiilor financiare internaţionale în cauză şi cu implicarea ţărilor din Maghreb, se poate angaja mai mult în ceea ce priveşte implementarea proiectelor de investiţii subregionale sau transnaţionale ori a proiectelor naţionale care intră sub incidenţa cadrelor sau a iniţiativelor convenite de comun acord, în special iniţiativa Orizont 2020 pentru depoluarea Mării Mediterane;
  • în cadrul politicii maritime integrate în bazinul mediteraneean, ar putea încuraja în continuare ţările din Maghreb să dezvolte iniţiative subregionale sau transnaţionale pentru a aborda chestiuni maritime transversale cum ar fi supravegherea şi siguranţa maritimă, autostrăzile maritime, cunoştinţele privind mediul marin şi amenajarea spaţiului maritim, în scopul de a debloca potenţialul de „creştere economică albastră“;
  • poate consolida cooperarea între UE şi ţările din Maghreb în domeniul conservării faunei şi florei marine, în special în cadrul Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană şi al Comisiei Internaţionale pentru Conservarea Tonului din Oceanul Atlantic. O astfel de cooperare ar putea facilita implementarea unor metode ştiinţifice pentru o mai bună evaluare a stocurilor şi o administrare durabilă a resurselor;
  • poate sprijini partenerii din Maghreb să îşi consolideze capacitatea de a elabora şi de a implementa politici şi strategii în materie de schimbări climatice, să sprijine dezvoltarea cu emisii reduse de carbon, să consolideze rezistenţa la schimbările climatice şi să îmbunătăţească accesul la informaţii;
  • în contextul consolidării dialogului de politică UE-Mediterana de sud privind schimbările climatice, Comisia va continua să încurajeze dezvoltarea de proiecte-pilot în ţările interesate să testeze aplicarea aşa-numitului „nou mecanism de piaţă“, după cum s-a convenit în contextul negocierilor Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, la Durban. Comisia a început deja să pregătească terenul în acest sens prin intermediul Parteneriatului cu Banca Mondială privind gradul de pregătire a pieţei şi al Fondului de parteneriat pentru emisiile de dioxid carbon. Dacă sunt întrunite condiţiile propice, aceste iniţiative şi altele similare ar putea duce la acorduri bilaterale cu ţările din Maghreb care ar permite utilizarea creditelor sectoriale care se adaugă „acţiunilor proprii“ concrete în sectorul producător de energie. Obiectivul ar fi de a sprijini investiţiile în energia din surse regenerabile şi în eficienţa energetică, precum şi de a reduce impactul dioxidului de carbon din sectorul energetic. Prin urmare, Comisia va iniţia consultări cu ţările terţe partenere referitoare la astfel de perspective. În cazul în care condiţiile sunt favorabile, dacă există o capacitate suficientă de absorbţie a creditelor şi dacă partenerii noştri sunt interesaţi, Comisia se va pregăti pentru a solicita mandate de negociere.

Protecţia civilă

Regiunea Maghreb este deosebit de vulnerabilă la dezastre provocate de om sau naturale, care ar putea submina grav eforturile regiunii către o dezvoltare durabilă. Date fiind proximitatea şi vulnerabilitatea comună la efectele schimbărilor climatice, ţările din Maghreb au mult de câştigat de pe urma unor strategii de dezvoltare a rezistenţei la schimbările climatice şi a unei cooperări strânse la nivel regional şi cu UE, având în vedere că dezastrele naturale şi cele provocate de om nu se opresc la frontiere. Protecţia civilă este un instrument-cheie pentru a construi o bună cooperare şi a promova solidaritatea între ţări.6

Deşi pentru regiunea mediteraneană există un atlas al riscurilor şi o reţea eficientă de corespondenţi naţionali pentru protecţie civilă, Maghrebul ar putea beneficia de o cooperare sporită pentru a-şi consolida capacitatea de prevenire a dezastrelor, de adaptare, pregătire şi reacţie în caz de dezastre şi pentru a contribui la stabilitatea economică, socială şi politică în regiune.

Pe baza cooperării actuale în acest domeniu (inclusiv pe baza Programului Euro-Med pentru prevenirea, pregătirea şi reacţia în caz de dezastre naturale şi de dezastre provocate de om), UE poate:

  • promova dezvoltarea, cu toate părţile implicate, a unei abordări regionale a gestionării dezastrelor bazate mai degrabă pe prevenire şi pregătire decât pe capacitatea de reacţie;
  • promovarea unei cooperări interregionale consolidate în Maghreb prin reţeaua de corespondenţi naţionali pentru protecţie civilă, cu scopul de a asigura reacţii coordonate în caz de dezastre;
  • contribui la includerea în atlasul riscurilor a riscurilor care nu sunt acoperite în prima versiune şi care ar putea afecta în special regiunea Maghreb;
  • furniza asistenţă pentru analizarea riscurilor tot mai mari cauzate de schimbările climatice, precum şi pentru acţiunile preventive de adaptare corespunzătoare;
  • sprijini consolidarea capacităţilor şi sensibilizarea opiniei publice privind prevenirea dezastrelor şi pregătirea în caz de dezastre şi oferi asistenţă tehnică pentru dezvoltarea de iniţiative, cum ar fi crearea unor platforme naţionale pentru reducerea riscului de dezastru şi a unor strategii de protecţie civilă, în scopul consolidării capacităţilor şi structurilor ad hoc de prevenire existente la nivel naţional.

F. Migraţia şi mobilitatea

Migraţia şi mobilitatea joacă un rol esenţial în relaţiile UE cu ţările din Maghreb. Ambele părţi se confruntă cu importante provocări, într-o mare măsură similare, în acest domeniu. Ambele au un interes comun în ceea ce priveşte o mai bună organizare a migraţiei legale, combaterea migraţiei ilegale, inclusiv a traficului de persoane, o mai bună promovare a protecţiei internaţionale în regiune şi maximizarea impactului migraţiei asupra dezvoltării.

În cadrul abordării sale globale în materie de migraţie şi mobilitate, UE este hotărâtă să consolideze cooperarea privind aspecte legate de migraţie şi să sporească mobilitatea cetăţenilor într-un mediu sigur. Pe această bază, în comunicarea sa din luna mai 2011, UE a propus iniţierea unor dialoguri privind migraţia, mobilitatea şi securitatea cu unele ţări din sudul Mediteranei, cu intenţia de a consolida relaţiile sale cu fiecare dintre aceste ţări, în funcţie de necesităţile lor, de voinţa şi capacitatea acestora de a continua cooperarea în acest domeniu. Ca urmare, astfel de dialoguri au fost lansate în mod oficial cu Maroc şi Tunisia, în scopul încheierii de parteneriate pentru mobilitate într-un viitor foarte apropiat.7

În plus, există totodată o marjă considerabilă de manevră pentru a consolida sprijinul acordat de UE cooperării intraregionale din Maghreb şi cooperării Maghreb-Africa Subsahariană în domeniul migraţiei şi al mobilităţii. Mai precis, UE poate:

  • să îşi intensifice eforturile în vederea punerii depline în aplicare a declaraţiilor ministeriale şi a planurilor de acţiune existente în domeniul migraţiei şi dezvoltării între toţi actorii relevanţi, în special a Procesului euro-african privind migraţia şi dezvoltarea („Procesul de la Rabat“) şi a parteneriatului Africa-UE privind migraţia, mobilitatea şi ocuparea forţei de muncă;
  • sprijini programele de migraţie legală între ţările din Maghreb, precum şi între acestea din urmă şi statele subsahariene;
  • utiliza în mod mai sistematic oportunităţile de a spori mobilitatea oferite de Codul de vize al UE, inclusiv pentru categorii cum ar fi tinerii, studenţii sau societatea civilă; contribui la o mai bună înţelegere prin intermediul schimburilor de informaţii privind regimurile actuale de vize;
  • promova cooperarea regională în domeniul supravegherii frontierelor şi al combaterii migraţiei ilegale în Maghreb şi în regiunea subsahariană, inclusiv printr-un schimb de informaţii la nivel regional, prin efectuarea unei analize comune a riscurilor, prin gestionarea şi supravegherea comună a punctelor de frontieră şi prin cooperarea poliţienească, inclusiv privind traficul de persoane şi de droguri;
  • promova cooperarea între ţările din regiune în chestiuni legate de readmisie, atât în ceea ce priveşte readmisia între ţările din Maghreb, cât şi readmisia din ţările din Maghreb în ţările subsahariene, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale ale migranţilor;
  • sprijini în continuare ţările din Maghreb în materie de azil şi protecţie internaţională, prin măsuri de consolidare a capacităţilor în cadrul Programului de protecţie regională în Africa de Nord sau prin analizarea unor opţiuni posibile de reinstalare;
  • după caz, furniza informaţii privind aspecte legate de asistenţa şi protecţia consulară acordată de UE, precum şi dezvolta o înţelegere comună în acest domeniu din ce în ce mai important deopotrivă pentru statele membre ale UE şi pentru ţările din Maghreb.

Parteneriatul Euromediteranean, Politica Europeană de Vecinătate, completate cu noua iniţiativă a Uniunii pentru Mediterana au drept scop consolidarea cooperării euromediteraneene, sporirea integrării în plan regional şi promovarea procesului de reformă — politică, economică şi socială — în statele sud-mediteraneene. Stă în puterea tuturor statelor participante a modela toate aceste iniţiative într-o asemenea manieră încât să favorizeze beneficii şi oportunităţi durabile, atât pentru UE, cât mai ales pentru ţările partenere din regiunea sudmediteraneană.

Populaţia din Maghreb s-a aflat în prim-planul evenimentelor istorice din 2011. Mai mult decât în orice altă regiune a lumii arabe, ţările din Maghreb s-au lansat într-un lung proces de schimbare şi reformă. Uniunea Europeană are un interes major faţă de reuşita acestor procese de democratizare şi modernizare. În plus, în cursul anului trecut, ţările din Maghreb au manifestat un nou avânt privind o cooperare mai strânsă între ele. Această mişcare — încă ezitantă şi care nu s-a concretizat încă în măsuri cuprinzătoare — se bazează pe recunoaşterea faptului că obiectivele de promovare a prosperităţii, a stabilităţii şi a transformării democratice la nivel naţional nu pot fi realizate pe deplin dacă relaţiile dintre ţările din Maghreb nu sunt consolidate.

1 Commission of the European Communities, Communication from the Commission to the Council and the European Parliament — Wider Europe-Neighbourhood: A new Framework for Relations with our Eastern and Southern Neighbours, COM(2003) 104 final, Brussels, 11 Martie 2003 [online] http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/communic/wider/wider_en.pdf (consultat la 18.03.2015).

2 Comunicare comună către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor, Sprijinirea unei cooperări şi a unei integrări regionale mai strânse în Maghreb: Algeria, Libia, Mauritania, Maroc şi Tunisia, 17 decembrie 2012, Bruxelles, Join (2012) 36 final [online] http://ru.scribd.com/doc/228087300/Raport-General-privind-Activitatea-UE-2013 (consultat la 21.03.2015).

3 European Commission, Euro-Mediterranean Partnership, Regional Co-operation: An overview of programmes and projects, EuropeAid [online] http://ec.europa.eu/europeaid/where/neighbourhood/regional-cooperation/documents/infonotes_enpisouth_regional_cooperation_en.pdf (consultat la 23.03.2015).

4 European Commission, DG for Economic and Financial Affairs, European Neighbourhood Policy: Economic Review of EU Neighbour Countries, European Economy [online] http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/publication13087_en.pdf39 (consultat la 23.03.2015).

5 Idem.

6 European Commission, Euro-Mediterranean Partnership, Regional Co-operation: An overview of programmes and projects, EuropeAid [online] http://ec.europa.eu/europeaid/where/neighbourhood/regional-cooperation/documents/infonotes_enpisouth_regional_cooperation_en.pdf (consultat la 23.03.2015).

7 Idem.

Related Posts

instagram volgers kopen volgers kopen buy windows 10 pro buy windows 11 pro