ISSN 1857-4122
Publicaţie ştiinţifică de profil Categoria B
Trimite un articol
ISSN 1857-4122
Publicaţie ştiinţifică de profil Categoria B
Trimite un articol

Unele reflecţii cu privire la prevenirea criminologică a infracţiunilor de exploatare sexuală a femeilor şi minorilor

Oxana ROTARI, doctor în drept, conferențiar universitar (ORCID: 0000-0002-9363-7283)

Some Reflections on the Criminological Prevention of Crimes of Sexual Exploitation of Women and Minors

In a state of law in which the rights and freedoms of the citizen are guaranteed, the theoretical-practical importance of the theme aimed at the criminological prevention of crimes of sexual exploitation of women and children is indisputable. The significance of the topic also lies in the recent decision of the authorities to open 3 Integral Centers (based in Chisinau, Balti, Cahul) which are to provide medical, psychological and legal assistance to sexually abused minors. Regrettably, but the given theme, like the sunflower leaf, denotes not only the degree of economic degradation of our society but also the moral one in which only in 2018 were registered over 190 cases of exploitation of persons, of which 60 were manifested by sexual exploitation of women, 43 cases of child exploitation (31 of which were of sexual nature), 24 cases of child pornography, 40 – of pimping.

Keywords: sexual exploitation, crime, prevention, trafficking.

Într-un stat de drept în care drepturile şi libertăţile cetăţeanului sunt garantate este incontestabilă importanţa teoretico-practică a temei vizînd prevenirea criminologică a infraţiunilor de exploatare sexuală a femeilor şi copiilor. Actualitatea temei rezidă şi din decizia recentă a autorităţilor de a deschide 3 Centre Integrale (cu sediul la Chişinău, Bălţi, Cahul) care urmează să acorde ajutor medical, psihologic şi juridic minorilor abuzaţi sexual. Regretabil, dar tema dată, aidoma foii de turnesol, denotă nu doar gradul degradării economice a societăţii noastre cât cel moral în cadrul căreia doar în anul 2018 au fost inregistrate peste 190 cazuri de exploatare a persoanelor, dintre care 60 s-au manifestat prin exploatare sexuală a femeilor, 43 cazuri de exloatare a copiiilor (31 dintre care fiind de exploatare sexuală), 24 cazuri de pornografie infantila, 40 — de proxenetism.

Cuvinte-cheie: exploatare sexuală, infracțiune, prevenire, trafic.

Conform Raportului naţional de realizare a politicii de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane pentru anul 2018 cele mai multe persoane au fost traficate în Federaţia Rusa (anul 2016 — 95 persoane, 2017 — 92, 2018 — 53), care este urmata de Turcia (în 2016-12 persoane, 2017 — 11 persoane, 2018 — 18 persoane), Cehia (2016 — 8, 2017 — 8, 2018 — 29), Germania (2016 — 9, 2017 — 7, 2018 — 34), Portugalia, Spania câte 17 cazuri in 2018, Polonia-14 persoane in 2018. La celălalt pol al Raportului se plasează asemenea state ca Marea Britanie, Qatar, Azerbaidjan, Norvegia, Elveţia cu zero persoane. La capitolul trafic intern în Republica Moldova au fost înregistaţi următorii indicatori: 2016 -23 persoane, 2017-25 persoane, 2018-59 persoane.1

Mai mult ca atât, conform datelor UNESCO şi Organizaţiei Internaţionale a Muncii anual circa un million de tinere sunt expuse exploatării sexuale fiind forţate să se prostitueze. În Republica Moldova anual se înregistrează circa 500 cazuri de practicare a prostituţiei, dintre care 75 la sută doar în mun. Chişinau (şi în acest context să nu uitam de „cifra neagra“ a acestui flagel). Curios, dar ţara de destinaţie cu cei mai mulţi copii victime — traficate revine iarăşi Federaţiei Ruse (2016 — 2, 2017 — 9, 2018 — 1), urmată de Turcia (2016 — 2, 2017 — 2, 2018 — 1), Germania (2016 — 2, 2017 — 0, 2018 — 0), Italia (2016 — 0, 2017 — 3, 2018 — 0), Ucraina (2016 — 2, 2017 — 0, 2018 — 1), Spania (2016 — 1, 2017 — 0, 2018 — 0), România (2016 — 0, 2017 — 2, 2018 — 8). Traficului intern în Republica Moldova îi revin: 2016 — 25 minori, 2017 — 31 minori, 2018 — 43 minori.

Dimensiunea geografică a traficului de copii în raport cu scopul exploatării se poziţionează astfel: Federaţia Rusă (esploatare sexuală + cerşit), Germania (exploatare sexuală + cerşit), Turcia (exploatare sexuală), Marea Britanie (muncă + cerşit), Spania (exploatare sexuală), Ucraina (cerşit), Republica Moldova (predomină exploatarea sexuală urmată de exploatare prin muncă şi cerşit).

Cele mai utilizate metode de racolare a victimelor în scopul exploatării sexuale o constituie: convingerea victimei — 16,9%, crearea unor situaţii în care victima se pomenea în dependenţă materială sau de altă natură faţă de infractor (20,2%), provocarea artificială a interesului victimei de a obţine profit (în special din practicarea prostituţiei) — 71,2%, înşelăciune — 69,6%.

La acest capitol prezintă interes şi veniturile obţinute pe piaţa serviciilor sexuale. Astfel, în Federaţia Rusă acestea il constituie circa 0,2% din PIB, în Italia şi Olanda-0,1% din PIB, în Marea Britanie — 0,2%, Cehia — 0,3%, in Indonezia, Malaiezia, Filipine si Tailanda — acesta variază de la 2% la 14%. Colaboratorii Europolului au identificat mai mulţi factori criminogeni care determină unele categorii de persoane să părăsească ţara sau să migreze în alte localităţi. Printre acestea pot fi enumerate: şomajul sau lipsa posibilităţilor de angajare oficială în serviciu, limitarea accesului femeilor pe piaţa muncii, sărăcia (condiţionată de salarii/pensii mici), nivelul de trai scăzut, insuficienţa studiilor sau necorespunderea acestora anumitor cerinţe, posibilitatea obţinerii locului de munca peste hotare, prezenţa unor percepţii eronate despre unele condiţii mai bune care există în alte locuri etc.

Cu privire la factorii de risc ai traficului de persoane în literatura de specialitate aceştea sunt grupaţi în trei categorii:

  • macro-sociali (scăderea nivelului de trai al populaţiei sau lipsa de acces la mijloacele legitime de trai pentru anumite segmente ale populaţiei; lipsa sau insuficienţa unor programe educaţionale relevante, dezvoltarea migraţiei internaţionale pentru munca);
  • micro-sociali (nivelul redus de educaţie, dezagregarea familiei, prezenţa devierilor sociale precum alcoolismul, narcomania etc.);
  • individuali (discrepanţa posibilităţilor şi dorinţelor/aspiraţiilor personale, abilitate psihică, emoţională, lipsa de încredere atât în propriile forţe cât şi în ajutorul celor din jur).2

În ceea ce priveşte nivelul coruptibilităţii în cazurile legate de exploatare sexuală Departamentul de Stat al SUA privind traficul de persoane în raportul din 2019 menţionează că: „Corupţia omniprezentă, în special în cadrul organelor de aplicare a legii şi a sistemului judiciar, a impedicat urmărirea penala (şi respectiv pedepsirea) persoanelor vinovate inclusiv în cazurile împotriva oficialilor complici. Eforturile organelor de aplicare a legii au fost împiedicate prin obstacole juridice şi organizatorice agravate, inclusiv a schimbărilor în cadrul organului naţional de investigaţii anti-trafic. Autoritatile au identificat si au asistat mai puține victime, iar victimele au continuat să sufere din cauza intimidărilor din partea traficanţilor. Deşi a crescut numărul condamnărilor, investigaţiile şi cazurile expediate în judecată au scazut. Prin urmare, Moldova a fost retrogradată la Tier 2 Watch List…“.3

Raportul privind traficul de persoane al Departamentului de Stat al SUA p/u anul 2018 denotă că în Republica Moldova vârsta fetelor exploatate sexual este de 13-15 ani. Mai mult ca atât, în ceea ce priveşte personalitatea victimelor exploatării sexuale se constată că circa 75% nu depăşesc vârsta de 30 ani, dintre care 26,3% sunt căsătorite, iar 14,9% — divorţate.

Analiza nivelului educaţional al respectivei categorii de victime constată că 25,6% aveau studii medii, 16,4% — studii medii de specialitate, 18,0% — studii medii incomplete, 5,9 % — studii gimnaziale şi doar 8,6% — studii superioare.

Aşa spre exemplu, instanţa de fond a constatat că în luna august 2007, inculpata T.S. acționând în comun acord cu persoane neidentificate, în scopul îndemnului şi înlesnirii practicării prostituției peste hotarele Republicii Moldova de către B.D., i-a perfectat paşaport de uz extern din mijloace financiare proprii şi i-a achitat cheltuielile legate de deplasarea acesteia în Turcia. Prin intermediul Aeroportului Internaţional Chişinău la data de 5 mai 2007 aceasta a fost ajutată să se deplaseze în Turcia, unde a fost întâlnită de o persoană de origine turcă, neidentificată, care împreuna cu T.S. au cazat-o într-un apartament din or. Izmir, Turcia fiindu-i înlesnită practicarea prostituției timp de o luna. Ulterior, pe parcursul anilor 2007—2008 T.S. în circumstanţe analogice a mai îndemnat-o şi i-a înlesnit acesteia încă 3 vizite în Turcia în vederea practicării prostituţiei.

Astfel, acţiunile inculpatei au fost încadrate în baza art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod Penal respectiv, trafic de fiinţe umane, adică recrutarea, transportarea, adăpostirea unei persoane în scop de exploatare sexual comercială, prin aplicarea violenţei fizice şi psihice periculoase pentru viaţa şi sănătatea persoanei, săvârșite prin înșelăciune şi abuz de poziţie de vulnerabilitate a persoanei, de mai multe persoane şi asupra mai multor persoane.4

Prezintă interes în viziunea noastră şi practica CtEDO la acest capitol (spre ex., cauza Litschauer c. Moldovei). Reclamantul, Martin Litschauer, de naţionalitate austriac, la momentul evenimentelor era proprietarul unei companii, înfiinţate în Republica Moldova, care desfășura activitate erotică de video-chat la Chişinău, angajând modele tinere de sex feminine care realizau video erotice prin intermediul camerei web clienților din afara Moldovei în schimbul unei plaţi.

Analizând circumstanţele cauzei, CtEDO a stabilit că în absenţa contactului fizic, performanţele video-chatului erotic nu pot fi considerate drept prostituţie. Totodată a fost constatat că violarea art. 5&1 din Convenţia Europeană a drepturilor Omului, Republica Moldova fiind obligată să-i achite reclamatului suma de 10.000 EU cu titlu de prejudiciu moral + costul cheltuielilor.5

Respectiv, ajungem la o problemă-cheie a ştiinţei criminologice — portretul criminologic al infractorului. Cine sunt aceştea? În urma studiilor efectuate putem conchide că portretul criminologic al traficanţilor de persoane în scopul exploatării sexuale îl constituie indivizii cu vârsta cuprinsă între 18-19 ani (1,7%), 20-29 ani (28,7%), 30-39 ani(37,3%), 40-49 ani (26,2%). Prezintă interes şi datele vizând încadrarea în câmpul muncii al acestora: 62,1% — nu dispun de o sursă permanentă de venit şi doar 22,3% sunt angajaţi oficial. Nu mai curios este şi faptul că circa 8,4% din persoanele condamnate p/u infracţiunile legate de exploatare sexuală sunt cetăţeni străini.

O particularitate specifică acestei categorii de infractori o constituie nivelul de educaţie destul de înalt: 25,2% aveau studii superioare complete la momentul săvârșirii infracţiunii, 36,9% — studii medii generale, 17,3% — studii medii speciale, 15,2% — studii medii incomplete.

Referitor la situaţia familială a infractorilor implicaţi în exploatarea sexuală a femeilor se constată că 62,2% nu erau căsătoriţi la momentul săvârșirii infracţiunii, 25,8% — erau în căsătorie înregistrați, 12,0% — trăiau în concunbinaj, 36,3% — aveau la intreţinere copii minori. Cu privire la rolul social — 13,3% activau în diferite structuri comerciale (SRL, II), 8,9% — activau în sfera comerţului, 29,0% — prestau diferite servicii precum ar fi: şoferi, paznici etc.

Psihologul american Erik H. Erikson concluzionează că de regulă persoanele exploatatoare sexual au vârsta cuprinsă între 20 şi 45 de ani, aspect fizic îngrijit, nivel de educaţie mediu, precedent legat de abuz în familie, inteligenţă emoţională, apartenenţă la o reţea de traficanţi, de regulă manifestă un comportament violent şi se caracterizează printr-un nivel înalt de organizare.6

Deja de 30 de ani Republica Moldova încearcă să se identifice ca un stat în care drepturile şi libertăţile cetăţeanului sunt nu doar garantate, dar şi respectate. Regretabil, dar dintr-o ţărişoară înfloritoare, cu oameni oneşti şi intelegenţi aceasta s-a transformat într-un teritoriu practic depopulat cu oameni săraci şi nesiguri de ziua de mâne.

Asemenea probleme ca corupţia, incompetenţa profesională şi promovarea pe bază de apartenenţă politică sau cumatrism, proxenetism, trafic de persoane etc., alteori străine societăţii noastre — astăzi au devenit la ordinea de zi.

Oare într-un asemenea stat am visat şi ne dorim noi să trăim???

1 Raportul naţional de realizare a politicii de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane pentru anul 2018. Chişinău, 2019, p. 16-17.

2 Rotari Oxana. „Criminologie„. Chisinau, 2014, p.73.

3 Raportul Departamentului de Stat al SUA privind traficul de persoane, ediția 2018, p.1.

4 Dosar penal nr. 1ra-227/14.

6 Hein Steve. Increasing Emotional Intelligence. New York, 2004, p. 16.

Related Posts

instagram volgers kopen volgers kopen buy windows 10 pro buy windows 11 pro