O prelege memorabilă a prezentat la 19 iunie, curent, la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova profesorul Dr. Hanspeter Neuhold, de la Universitatea din Viena, directorul Programului de Masterat al Universităţii şi Academiei Diplomatice din Viena.
Profesorul austriac a fost însoţit de câţiva diplomaţi din ţara sa, care de asemenea au răspuns cu amabilitate la întrebările studenţilor şi profesorilor ULIM –Dr. Karl Schramek, Ambasadorul Austriei la NATO, şi Ambasadorul Gerhard Jandl, Directorul Departamentului Politică de Securitate şi Politică Externă şi de Securitate Comună al MAE al Austriei.
Tema prelegerii – ”Politica de securitate a statelor neutre din Europa”– a trezit un interes deosebit în rândurile studenţilor. În discursurile lor, oaspeţii au explicat în ce constă conceptul de neutralitate şi de ce Austria poate servi drept bun exemplu pentru Moldova, prin experienţa şi opţiuniile pe care le-a avut în dezvoltarea neutralităţii proprii. ”Dacă tratăm neutralitatea la modul serios, vom descoperi că ea este un proces dificil, cu multe provocări. Dar partea bună este că neutralitatea oferă multe opţiuni, în special în ceea ce priveşte politica de securitate”, a menţionat profesorul vienez.
Pe baza exemplelor unor ţări neutre, cum sunt Elveţia, Suedia sau Finlanda, Austria, Dr. Hanspeter Neuhold a adus un şir de argumente în sprijinul conceptului de neutralitate. O ţară mică, în opinia sa, devine mai previzibilă şi mai credibilă atunci când este neutră. Profesorul s-a referit la cazul Elveţiei, care în opinia sa este în Europa exemplul clasic de ţară neutră. „Neutralitatea presupune ca statele să se abtina, pe cât e posibil, de la actiuni militare. De aceea, în timpul războaielor religioase neutralitatea a fost singura posibilitate de a păstra această ţară integră. Jumătate de Elveţie era catolică, cealaltă jumătate – protestantă, numai politica de neutralitate a putut salva ţara de divizare”, a menţionat vorbitorul.
Cu referire la ţara sa, Dr. Hanspeter Neuhold s-a arătata convins că neutralitatea a jucat de asemenea un rol important. „Austria a trecut în prima jumătate a sec. XX prin experienţe triste, marcate de căderea monarhiei austriece, precum şi de cel de-al Doilea Război Mondial, când ţara a fost ocupată de trupele străine ale celor patru mari puteri. Pentru a obţine suveranitatea şi independenţa ţării, politicienii austrieci au încheiat un tratat cu URSS. Înţelegerea era ca URSS să încheie tratatul statal în schimbul neutralitatii austriece. Spre norocul Austriei, aceasta neutralitate a fost utilă ambelor părţi. Austria a devenit ţara tampon între NATO şi Pactul de la Varşovia…”
Nicolae Ţâu, vicerectorul pentru Cooperare Internaţională al ULIM, a subliniat că politica de securitate a statelor neutre este de importanţă majoră, mai ales în cazul R. Moldova, divizată de separatismul transnistrean. În opinia sa, o colaborare mai activă cu NATO ar fi o bază bună pentru promovarea unei securitati durabile. „Ţara noastră a devenit membră a Consiliului de Cooperare NATO încă în martie 1992, există anumite progrese în colaborarea cu NATO, dar mai sunt încă multe de făcut în acest domeniu, inclusiv în ceea ce priveşte consolidarea neutralităţii”, a menţionat vicerectorul Nicolae Ţâu.
La rândul său, Nicolae Văscăuţan, directorul Centrului de Informare şi Documentare NATO din Chişinău, moderatorul acestui eveniment, a amintit că în anul 1994, când neutralitatea R. Moldova a fost stipulată în constituţie, în societate nu s-a discutat prea mult despre acest principiu, creându-se impresia că neutralitatea a fost introdusă în legea fundamentală a ţării în lipsa unor dezbateri publice. „Din aceasta cauză, astăzi în sondajele de opinie neutralitatea este tratată în mod diferit. Unii mai degrabă ar renunţa la acest postulat, preferând ca R. Moldova să adere la un bloc sau altul, aţii ar continua să-l dezvolte. Cert e însă faptul că foarte puţini oameni în R. Moldova sunt capabili să discute la propriu ce înseamnă neutralitatea, până unde mergem în dezvoltarea neutralităţii şi dacă e să luăm o decizie privind renunţarea la aceasta, care ar fi argumentele pro sau contra”, a menţionat Nicolae Văscăuţan.
Tema prelegerii publice i-a interesat nu doar pe profesorii şi studenţii de la ULIM. în Aula Magnifica, unde s-a desfăşurat evenimentul, au fost prezente peste 150 de persoane, între care reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, diplomaţi. Printre aceştia, ambasadorul Bulgariei în R. Moldova, Georgi Panayotov, ambasadorul Poloniei Artur Michlski. La eveniment au participat de asemenea şi E.S. Christian Schoenenberger, Ambsadorul Elveţiei în RM (cu sediul la Kiev), şi E.S. Ingrid Tersman, Ambasadorul Suediei la Chişinău, Gerhard Schaumberger, Împuternicitul cu Afaceri al Ambasadei Austriei la Chişinău.
Serviciul de presă al ULIM
Refclectarea în mass-media, ziarul TIMPUL
Reflectarea în mass – media, ziarul Panorama
